Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Atelierul cu comori tradiţionale din Frata

02.12.2009


Localitatea Frata din judetul Cluj este vestita pentru frumusetea portului popular. Vesmintele, împodobite cu cusaturi mestusugite cu margele ori arnici, pastreaza motive decorative ale caror radacini merg pâna în Antichitate. Mestesugul confectionarii acestor adevarate bijuterii de arta populara este pastrat cu sfintenie în familia Soporan.

Cea mai renumita creatoare de costume populare din Frata este Raveca Soporan. Costumele nationale care au iesit din mâinile ei iscusite fac fala celor care au devenit vedete ale muzicii ori dansului popular. Camasile cusute de ea în cel mai pur stil traditional românesc au ajuns sa fie comandate de persoane din Germania ori din Italia, dar si din alte tari, uimite de maiestria cu care femeia împodobeste vesmintele traditionale.

Raveca Soporan spune ca a deprins acest mestesug, ridicat la rang de arta, chiar de la mama sa. „Mie îmi spunea biata maica-mea sa învat a face orice lucru, ca mi-a fi de folos în viata”, spune Raveca Soporan. Asa ca a început sa creeze costume populare înca din copilarie. La scoala, si-a ascutit îndemânarea la orele de lucru manual. Profesoarele ei veneau sa schimbe taine legate de decoratul hainelor traditionale chiar în casa familiei Soporan. „Eram copila, dar îmi placea tare mult sa cos”, se destainuie Raveca Soporan.

Însa ea si-a transfomat pasiunea într-o mica afacere dupa caderea comunismului. „Dupa Revolutie, am dat jos din podul casei o lada în care erau costume pe care le purtasera tatal meu si cu mama mea acum 80 de ani. Si mi-am zis ca îi pacat sa se piarda asemenea lucruri frumoase. Asa ca le-am luat de model si m-am apucat sa cos”, povesteste Raveca Soporan. La rândul ei, le-a învatat pe cele trei fiice ale sale tainele acestui mestesug. Chiar daca una dintre ele locuieste la Cluj si alta în Italia, ele nu au uitat secretele artei coaserii de costume populare. Însa Raveca Soporan este cea care lucreaza în mod asiduu la reînvierea vestimentatiei românilor din Frata.

Modele vechi de un secol

„Femeile din sat, când gasesc câte un costum popular mai vechi, vin si mi-l aduc de model, pentru ca nu vor sa se piarda traditiile noastre. Si eu ma apuc si cos costumele noi, dupa modelele de acum o suta de ani”, spune Raveca Soporan. Asa ca familia sa are cele mai mândre costume nationale din zona. Printre cele mai frumoase sunt cele pe care le poarta cu fala la sarbatori (precum Fiii Satului) cei doi nepoti gemeni (foto 2), pe care Raveca Soporan îi iubeste precum lumina ochilor.

O forma de arta care nu este pretuita la adevarata ei valoare

Pentru ca piata este una saraca, arta sa îi aduce venituri, dar nu atât de mari pe cât ar merita. Un costum popular costa circa 1.000 – 1.100 de lei. „Am facut chiar acuma un costum pentru fete, cu catrinte, laibar, pole si tat ce trebe”, spune Raveca Soporan. La un astfel de costum, ea trebuie sa lucreze între doua saptamâni si o luna, în functie de complexitatea modelului.

„Îmi place sa lucrez mai mult seara, când îi liniste si nu ma deranjeaza nimeni”, spune artista din Frata. De asemenea, ea a ajuns sa fie furnizor de camasi barbatesti populare pentru multi cântareti de muzica populara. „O camasa cusuta cu margele costa cam 400 de lei, iar una cu arnici costa cam 300 de lei”, spune Raveca Soporan. Oamenii din sat sunt mândri de faptul ca traditiile vestimentare ale stramosilor sunt duse mai departe cu ajutorul Ravecai Soporan. Ei spun ca tinerii ar trebui sa faca eforturi pentru a reînvia mestesugul coaserii de costume populare, care le poate aduce venituri mai mari decât cele din agricultura.

Pe aceeasi tema:

Scoala de mestesuguri populare de la Sivita

Gârbova a gazduit festivalul portului popular

Voturi: 10
Cuvinte cheie: Fratameşteşugtradiţiecostume popularecatrinţelaibăr
Adaugă comentariul tău

Implicare

Dată: 18.12.2009 Autor: marin.ion
Persoanele care ar putea coase costume cred ca habar nu au ca ar putea face o afacere din mestesugul lor.


Cantareti

Dată: 09.12.2009 Autor: Scripcaru.Nicoleta
Sigur cantaretii si dansatorii populari le cumpara si ei stiu ca au nevoie de mai multe astfel de costume, traditia trebuie pastrată si in continuare prin implicarea mai multor persoane


Sursa de trai

Dată: 08.12.2009 Autor: dorina.velicu
femeile din aceasta localitate pot trai foarte bine din costumele pe care le fac. Sigur, muncesc mult, insa efortul lor este rasplatit.


Cantareti

Dată: 07.12.2009 Autor: georgeta.vamos
Sigur cantaretii si dansatorii populari le cumpara si ei stiu ca au nevoie de mai multe astfel de costume, ele ar putea intra de asemenea in proprietatea unor colectionari din Occident.


Costume

Dată: 06.12.2009 Autor: dan.vergu
Aceste costume sunt atat de sofisticate incat isi merita banii, insa in afara de ii pe care pot sa le poarte si femeile pe strada, un costum intreg nu cred ca se poate vinde in stilul unui comert profitabil.


Produlesti0

Comuna Produleşti este situată la 47,7 grade latitudine nordică şi 25,5 grade longitudine estică, la o altitudine de 150 m faţă de nivelul mării. Se compune din satele Produleşti, Broşteni şi Costeşti din Deal. Aşezarea este tipică Câmpiei Române, se află la 24 km de Târgovişte, la 9 km de Titu şi 55 km de Bucureşti, fiind situată în apropierea râurilor Dâmboviţa şi Argeş.citeşte tot textul

poza