Atelierul cu comori tradiţionale din Frata
02.12.2009
| Localitatea Frata din judetul Cluj este vestita pentru frumusetea portului popular. Vesmintele, împodobite cu cusaturi mestusugite cu margele ori arnici, pastreaza motive decorative ale caror radacini merg pâna în Antichitate. Mestesugul confectionarii acestor adevarate bijuterii de arta populara este pastrat cu sfintenie în familia Soporan. |
Cea mai renumita creatoare de costume populare din Frata este Raveca Soporan. Costumele nationale care au iesit din mâinile ei iscusite fac fala celor care au devenit vedete ale muzicii ori dansului popular. Camasile cusute de ea în cel mai pur stil traditional românesc au ajuns sa fie comandate de persoane din Germania ori din Italia, dar si din alte tari, uimite de maiestria cu care femeia împodobeste vesmintele traditionale.
Raveca Soporan spune ca a deprins acest mestesug, ridicat la rang de arta, chiar de la mama sa. „Mie îmi spunea biata maica-mea sa învat a face orice lucru, ca mi-a fi de folos în viata”, spune Raveca Soporan. Asa ca a început sa creeze costume populare înca din copilarie. La scoala, si-a ascutit îndemânarea la orele de lucru manual. Profesoarele ei veneau sa schimbe taine legate de decoratul hainelor traditionale chiar în casa familiei Soporan. „Eram copila, dar îmi placea tare mult sa cos”, se destainuie Raveca Soporan.
Însa ea si-a transfomat pasiunea într-o mica afacere dupa caderea comunismului. „Dupa Revolutie, am dat jos din podul casei o lada în care erau costume pe care le purtasera tatal meu si cu mama mea acum 80 de ani. Si mi-am zis ca îi pacat sa se piarda asemenea lucruri frumoase. Asa ca le-am luat de model si m-am apucat sa cos”, povesteste Raveca Soporan. La rândul ei, le-a învatat pe cele trei fiice ale sale tainele acestui mestesug. Chiar daca una dintre ele locuieste la Cluj si alta în Italia, ele nu au uitat secretele artei coaserii de costume populare. Însa Raveca Soporan este cea care lucreaza în mod asiduu la reînvierea vestimentatiei românilor din Frata.
Modele vechi de un secol
„Femeile din sat, când gasesc câte un costum popular mai vechi, vin si mi-l aduc de model, pentru ca nu vor sa se piarda traditiile noastre. Si eu ma apuc si cos costumele noi, dupa modelele de acum o suta de ani”, spune Raveca Soporan. Asa ca familia sa are cele mai mândre costume nationale din zona. Printre cele mai frumoase sunt cele pe care le poarta cu fala la sarbatori (precum Fiii Satului) cei doi nepoti gemeni (foto 2), pe care Raveca Soporan îi iubeste precum lumina ochilor.
O forma de arta care nu este pretuita la adevarata ei valoare
Pentru ca piata este una saraca, arta sa îi aduce venituri, dar nu atât de mari pe cât ar merita. Un costum popular costa circa 1.000 – 1.100 de lei. „Am facut chiar acuma un costum pentru fete, cu catrinte, laibar, pole si tat ce trebe”, spune Raveca Soporan. La un astfel de costum, ea trebuie sa lucreze între doua saptamâni si o luna, în functie de complexitatea modelului.
„Îmi place sa lucrez mai mult seara, când îi liniste si nu ma deranjeaza nimeni”, spune artista din Frata. De asemenea, ea a ajuns sa fie furnizor de camasi barbatesti populare pentru multi cântareti de muzica populara. „O camasa cusuta cu margele costa cam 400 de lei, iar una cu arnici costa cam 300 de lei”, spune Raveca Soporan. Oamenii din sat sunt mândri de faptul ca traditiile vestimentare ale stramosilor sunt duse mai departe cu ajutorul Ravecai Soporan. Ei spun ca tinerii ar trebui sa faca eforturi pentru a reînvia mestesugul coaserii de costume populare, care le poate aduce venituri mai mari decât cele din agricultura.
Pe aceeasi tema:
Scoala de mestesuguri populare de la Sivita
Gârbova a gazduit festivalul portului popular
Cuvinte cheie: Fratameşteşugtradiţiecostume popularecatrinţelaibăr