Bani pentru podgorii în zona Triteni – Frata
30.09.2009
|
Celebrul vin de Triteni din judeţul Cluj a dispărut de pe mesele ardelenilor de două
decenii, de când, la desfiinţarea CAP-urilor, localnicii au decis să taie viţa de
vie ca să planteze ceapă. Acum, însă, autorităţile fac eforturi ca să îi stimuleze
pe fermieri să replanteze cu soiuri nobile vechile podogorii din zona Triteni –
Frata – Turda.
|
Oportunităţi locale
Bani sunt, pentru că producătorii viticoli au fost sprijiniţi, în acest an, cu suma
de 41,2 milioane de euro, bani oferiţi de Comisia Europeană.
Directorul Direcţiei Agricole Cluj, Ilarie Ivan, spune că pentru reînfiinţarea vechilor
podgorii există deja soiuri locale, perfect adaptate. Ele sunt cultivate în zona
Turda, la doar câţiva kilometri în linie dreaptă de vechile podgorii care au devenit
ogoare.
Astfel, în zona Turda sunt cultivate în prezent 45 de hectare cu viţă de vie de
soi nobil. „Este vorba de vinuri albe, foarte apreciate de consumatori. Vrem să
îi stimulăm pe oameni să înceapă replantările cât mai curând, astfel ca, în următorii
10 ani, să poată intra printre jucătorii importanţi de pe această piaţă. Şi asta
cu atât mai mult cu cât nu mai cultivă nimic pe o serie de terenuri, foarte bune
pentru a deveni podgorii”, spune Ilarie Ivan.
Proprietarii de terenuri trebuie să se mişte rapid
Profesorii de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj
spun că proprietarii de terenuri din zona culoarului care uneşte Câmpia Transilvaniei
de Valea Arieşului ar trebui să se mişte rapid. Şi asta pentru că preţul înfiinţării
unor noi exploataţii viticole poate fi mult mai mic, în condiţiile în care există
deja soiuri adaptate specificului local. Însă, în loc să profite de oportunităţile
oferite de aderarea României la Uniunea Europeană, fermierii clujeni şi-au restrâns
activitatea. În ultimii 20 de ani, suprafaţa cultivată cu viţă de vie de soi nobil
a scăzut de trei ori, până la 179 de hectare.
Soiurile hibride, un blestem
Cultivatorii locali au preferat, din neştiinţă, soiuri hibride, care sunt mai rezistente,
dar care produc un vin cu un grad mai ridicat de toxicitate, şi de aceea, sunt neagreate
de oficialii europeni. Astfel că producţia de vin nobil din judeţul Cluj este de
doar 120.000 de litri.
Însă lucrurile sunt pe cale să se schimbe. Nu doar la Turda au apărut mici podgorii,
ci şi în zona Gherla. Deocamdată, cea mai mare podgorie de pe Valea Someşului Mic
are doar 10 hectare. Soiurile aclimatizate aici ar putea fi folosite pentru crearea
unor noi podgorii nobile în zone precum Jucu ori
Cătina.
Concurenţă tot mai dură
Însă şi aceşti producători trebuie să se mişte rapid, pentru că devine tot mai dură
concurenţa de pe plan intern.
Deja, România are 32 de denumiri de origine pentru vinuri, 10 denumiri de origine
pentru vinurile spumante şi 12 indicaţii geografice pentru vinuri.
Dar, dacă fermierii români nu îşi vor înfiinţa sau extinde podgoriile pe care le
deţin deja, există riscul ca o mare parte a fondurilor europene alocate României
în acest scop să ajungă doar în buzunarele unor investitori străini. Aşa ar fi,
de pildă, oamenii de afaceri italieni care au început să replanteze suprafeţe întinse
în zona Aradului, în podgorii precum cele de la Miniş-Măderat sau Pâncota, ori oamenii
de afaceri francezi care au creat noi jucători importanţi, precum Domeniile Viticole
Franco-Române.
Resurse online
Tradiţia vinurilor româneşti se adaptează economic la „modelul italian”
Podgoria Sarica Niculiţel aspiră la etichetă ecologică
Exporturile de vin românesc depăşesc importurile
Cuvinte cheie: FrataCătinaJudeţul Clujviţă-de-viepodgoriivinviticultorifinanţare europeană