Blogul de promovare al răchiei din Banatul Montan, realizat de PAPI Fîrliug

04.02.2011

Producător de răchie din Fîrlig

Răchia de Banat sau rachiul, cum i se mai spune în alte părţi, este un produs tradiţional, distilat din fructe, cărui concentraţie alcoolică este de maxim 45 de grade. În alte zone, de cele mai multe ori este fabricată din prune, dar, mai ales în jurul Caransebeşului, localnicii produc şi răchie din mere. Cei care vor să afle detalii despre licoarea tradiţională, pot aceesa http://rachie-banateana.blogspot.com/.

Îndeletnicire veche cu reţetă secretă

Pentru a promova acest brand românesc din Banatul Montan, personalul RECL Fârliug a creat un blog dedicat acestui produs, unde se pot afla detalii despre Asociaţia Producătorilor de Răchie, evenimentele organizate sau târgurile unde producătorii pot participa. Managerul RECL, Elena Adriana Saraor, susţine că ideea de blog s-a născut la centrul PAPI, iar dacă, în viitor, Asociaţia producătorilor de Răchie va câştiga un proiect, cu siguranţă vor cumpăra un domeniu pentru a crea un site. „Blogul creat de noi este foarte uşor de gestionat. Să nu uităm că înfiinţarea unui blog, spre deosebire de site, se face gratuit iar interfaţa se realizează foarte repede, în 15 minute. Noi ne ocupăm de postarea articolelor iar în viitor, unul din membrii Asociaţiei va prelua administrarea acestuia. Pe blog, sau chiar pe viitorul site, dacă vor creea unul, sunt postate târgurile la care pot participa antreprenorii din domeniu, precum şi viitoarele proiecte”, a explicat Elena Adriana Saraor.

„Asociaţia Producătorilor de Răchie din Banatul Montan are ca rol colectarea contra cost a răchiei de la producători, aceasta urmând a fi redistilată într-o fabrică avizată de Comunitatea Europeană, apoi îmbuteliată, etichetată şi vândută pe piaţa internaţională. După multe demersuri în acest sens, Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi-a dat acordul, ca, în viitor să concesioneze Asociaţiei Producătorilor de Răchie din Banatul Montan o suprafaţă de 1,5 ha teren în zona Caransebeş, unde va fi construită o distilerie modernă şi depozitele aferente pentru preluarea surplusului de răchie de la producătorii din tot Banatul Montan şi nu numai”, afirmă manager RECL Fîrliug.

Teregova şi Domasnea sunt recunoscute în Caraş-Severin pentru culturile bogate de pomi fructiferi, dar mai ales pentru răchia pe care localnicii o prepara, după o reţetă doar de ei ştiută, transmisă din generaţie în generaţie.

PAPI a avut un rol semnificativ în sprijinirea producătorilor locali încă din anul 2008, când a creat primele etichete pentru răchia bănăţeană iar apoi i-a spijinit pe producători în participarea la târgurile de profil, de exemplu Festivalul Agricol de la Dezeşti, la Băile Herculane sau la Reşiţa. În acest scop, personalul RECL s-a implicat într-o varietate de activităţi: de la sprijinirea agricultorilor locali să acceseze măsurile Programului Naţional de Dezvoltare Rurală la administrarea Centrului Agricol Dezeşti şi chiar participarea la târguri internationale. Astfel, participarea Martei Ioan Dumitru, producător local din Fîrliug, la expoziția internațională INDAGRA - Farm derulată la Bucuresti în perioada 10-14 noiembrie 2010, s-a dovedit a fi un succes (standul fiind vizitat de diferite personalități) după ce managerul RECL nu numai că a sprijinit-o în relația cu Camera de Comerț Caraș Severin, instituție care a mijlocit participarea la târg, dar i-a și creat etichetele pentru produsele expuse.

Minunea cazanelor din cupru

În Banat, cazanele sunt făcute din cupru electrolitic de puritate foarte mare, au vechime de zeci de ani şi sunt lăsate moştenire de la o generaţie la alta. „Chiar dacă se vorbeşte tot mai des de cazane de distilare din inox, ţăranii noştri nici nu vor să audă de aşa ceva. Nu există cazan în Banat din a cărui producţie să nu fi ajuns probe la laborator la Reşiţa sau Timişoara. Răchia noastră este curată, pură şi nu conţine pic de plumb”, spune Ion Borduz, primarul comunei Fârliug şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Răchie.

Fabricarea răchiei este o artă şi trebuie făcută cu grijă fiindcă altfel, strici produsul. ,,Lucrul la cazan nu este pentru fiecare iar căzănarul trebuie să fie unul experimentat pentru a scoate o răchie de calitate. Fabricarea răchiei este o artă şi trebuie făcută cu grijă fiindcă altfel, ai muncit degeaba. Tot o mare artă este şi potrivirea tăriei, lucru ce se deprinde cu timpul. Cine nu se descurcă, are la îndemână alcoolmetrul. Eu am potrivit-o pe a mea la 38 de grade. E de ajuns atât”, spune Cornel Negaru din Dezeşti.

Asociaţia Producătorilor de Răchie din Banatul Montan – unica în ţară - doreşte ca Europa să recunoască drept marcă înregistrată țuica din această parte a ţării. Preşedintele asociației, Ion Borduz, a facut deja demersurile necesare şi a depus cererea la Oficiul Naţional de Mărci. "Iniţiativa noastră este cât se poate de justificată pentru că, în spaţiul Banatului de Munte se face una dintre cele mai bune băuturi de acest fel din toată ţara", spune Ion Borduz. În Caraş-Severin există mai multe comune recunoscute pentru calitatea acestui tip de băutură naturală, distilată în mod tradiţional, între care se disting: Feneș, Teregova, Fârliug, Cornereva şi Glimboca.

Serviciile PAPI

Managerii PAPI din Banatul Montan, în special cei din Teregova, Dalboșeț şi Bănia şi-au exprimat recent sprijinul şi pentru valorificarea directă a producţiei de fructe de către producătorii din zonă. O soluţie propusă este editarea unui buletin cu oferte de produse și servicii care va fi transmis și promovat. Stotodată personalul PAPI şi-a arătat disponibilitatea şi în promovarea mai multor produse obţinute pe plan local – miere de albine, mere, țuică. Centrele PAPI din zona Banatului Montan, în baza acordului de parteneriat semnat cu Camera de Comerţ şi Industrie Timișoara, primesc un buletin Business Media de două ori pe săptămână cu diverse informații care conțin oferte și cereri de produse, iar acest lucru le poate fi de ajutor producătorilor din zonă.b

Locuitorii din Banatul Montan vor ca PAPI să se ocupe de promovarea produselor lor

Romul de Barbura, inventat de un sătean