Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Centrele PAPI din Banat au creat pagini de prezentare a comunităţilor pe Facebook

11.03.2011

Se ştie că bănăţenii sunt oameni harnici, muncitori, dar şi tare mândri de zona din care provin. O dovadă sunt şi paginile pe site-ul de socializate Facebook, unde mai multe comunităţi din Banat şi-au creat pagini de prezentare a localităţilor. Astfel, Punctele de Acces Public la Informaţie şi coordonatorii locali le oferă vizitatorilor virtuali diverse date şi informaţii despre comunitate, obiceiuri, administraţie, oportunităţi de afaceri sau diferite evenimente.

Campioni absoluţi în ceea ce priveşte numărul de prieteni ai paginii este localitatea Jimbolia. În luna februarie, numărul prietenilor virtuali depăşea cifra de 540. Pagina le oferă vizitatorilor informaţii şi fotografii despre Jimbolia pornind de la lebedele de la Balta Albastră, zilele Jimboliei, competiţii literare, competiţii sportive sau detalii despre sărbătorile şi obiceiuri locale, până la informaţii şi anunţuri despre licitaţii publice. Bineînţeles, toate informaţiile sunt asezonate cu fotografii. În plus, pagina conţine şi câteva albume ce prezintă fragmente din istoria oraşului.

Raportat la numărul populaţiei, e impresionant numărul de fani adunat de managerul RECL Bănia, Marius Susara, cel care a creat pagina de Facebook a localităţii, http://www.facebook.com/comunabania. Cu o populaţie de aproximativ 1300 de locuitori, Bănia are peste 100 de prieteni interesaţi de viaţa comunităţii. Asta înseamnă 7,85% din populaţia locală. Pagina prezintă vizitatorilor fotografii cu obiceiuri şi târguri organizare în localitate, dar şi clipuri video cu jocuri şi cântece populare interpretate de fanfara copiilor din Bănia. Tot pe pagina localităţii, vizitatorii află care sunt următoarele evenimente sau cum au decurs cele organizate până acum, precum serbările de Crăciun, Ruga satului, Festivalul Cultural Artistic al Văii Almajului ori întâlnirile la care participă absolvenţii şcolii generale din localitate.

„Suntem o comună mică, dar asta nu înseamnă că tinerii de aici sunt rupţi de lumea modernă. În acelaşi timp am realizat că este un lucru deosebit modul în care se păstrează la noi tradiţiile. Aşa am hotărât să îmbinăm trecutul cu modernitatea şi astfel pe pagina noastră de pe Facebook se regăsesc numeroase materiale video ce prezintă activitatea Fanfarei locale, a Ansamblului Cununiţa, generaţiile şcolii sau muzeul local. Nu ne-am propus în mod special să atragem turişti sau investitori, pentru asta sunt alte mijloace de promovare specializate, dar faptul că suntem bine reprezentaţi online contribuie categoric la crearea unui brand al comunei Bănia şi al Văii Almajului în general”, povesteşte Marius Susara.

Anina şi Oraviţa îşi apără Mocăniţa

Celebra petiţie de salvare a Mocăniţei i-a determinat pe mulţi să caute pe internet informaţii despre localităţile Anina şi Oraviţa, pe care celebrul tren cu aburi le leagă din 1863. Mesajul de bun venit pe pagina de pe Facebook a localităţii Anina este prezentat în trei limbi: română, germană şi engleză, iar fostul manager RECL Anina, Ionel Nagy, care acum lucrează ca voluntar în echipa EBC, îi invită pe vizitatorii paginii să afle mai multe informaţii şi chiar să voteze comunitatea pe portalul www.ecomunitate.ro. Pagina a adunat mai mult de 180 de persoane interesate în mod special de potenţialul turistic al zonei, iar iniţiatorul şi administratorul paginii le-a oferit prin prezentare şi fotografii, suficiente motive să viziteze localitatea. Cei interesaţi de investiţii în această zonă, trebuie să ştie că vechea şcoală, după renovare, s-a transformat într-un modern Centru de Afaceri.

Deocamdată pagina de pe Facebook a localităţii Oraviţa, s-a limitat doar la a îndemna societatea civilă să apere existenţa aceluiaşi celebru tren cu aburi, Mocăniţa, un obiectiv turistic unic în lume la ora actuală. Detaliile sunt prezentate aici.

În pas cu actualitatea

Recaşul este localitatea cu cele mai multe informaţii actualizate pe Facebook. Pagina localităţii e plină de fotografii şi informaţii despre evenimentele din localitate dar şi de întrebări ale celor care vizitează virtual oraşul. Pagina de Facebook a oraşului Recaş este administrată de managerul RECL, Silvia Harhătă, şi deocamdată are 100 de prieteni virtuali şi şapte albume cu fotografii. „Punctul de Acces Public la Informaţie din Recaş a făcut primii paşi pentru promovarea pe Internet prin blogul www.blogu.lu/papirecas. E o pagină a comunităţii construită pentru a păstra legatura cu recăşenii de pretutindeni. Sunt mulţi membri stabiliţi în Timişoara, dar şi în străinatate, iar reţeaua de socializare e un mod foarte simplu de întărire a identităţii locale.

„Ne-am dat seama că tot mai mulţi recăşeni sunt prezenţi pe Facebook şi de aici a venit ideea creării unei pagini pentru oraş. Pagina este gândită în special pentru anunţuri scurte de mobilizare. Spre exemplu, am îndemnat membrii să ajute cu voturi online un proiect al Şcolii „Constantin Păunescu” din oraş. Tot cu ajutorul acestei pagini am mobilizat recăşenii să participe la concursul „Idei pentru România 255”, unde Recaşul a avut 196 de voturi. Un alt rol important al paginii este partajarea de fotografii şi materiale video de la evenimente. Oamenii sunt foarte dornici să îşi salveze fotografiile în computerele personale, dar nu au timp să vină la PAPI”, spune Silvia Harhătă.

Cea mai proaspătă pagină este însă a localităţii Liebling din Timiş. Cu toate că vârsta sa se poate număra în zile, a adunat deja peste 60 de prieteni virtuali. Managerul RECL, Sorin Coblis, a postat aici fotografii din centrul PAPI din localitate, pe lângă evenimentele la care a participat în schimb de experienţă sau evenimente din localitate.

Şi personalul din alte centre PAPI din ţară au ales să îşi promoveze acţiunile în spaţiul virtual, pe Facebook, însoţite de o serie de fotografii de la diferite acţiuni ale centrelor. Astfel, pe paginile celei mai mari reţele de socializare pot fi găsite informaţii despre activităţi desfăşurate de centrele PAPi din Diosig şi Chişlaz din Bihor, Halmeu din Satu Mare şi Suatu din Cluj. Un alt exemplu îl constituie iniţiativa PAPI Sângeorgiu de Pădure, care a postat pe pagina de pe Facebook a Centrului Europe Direct Târnave cele 187 de lucrări participante la un concurs de desen cu tematică de Crăciun şi de iarnă, pentru a uşura exprimarea votului din partea publicului.

De ce Facebook?

Facebook este o reţea socială care a crescut enorm în ultimii ani, devenind cea mai mare din lume, fiind vizitată lunar, după şase ani de existenţă online, de 500 de milioane de oameni. Potrivit eResearch Corp, peste1,3 milioane de români utilizează reţeaua socială Facebook, o creştere de 10 ori faţă de cifra anului trecut.

Articole similare:

PAPI Diosig, Chişlaz, Halmeu şi Suatu îşi promovează activitatea pe Facebook

Preşedintele CJ Cluj va ţine audienţe şi pe Facebook

Voturi: 4
Cuvinte cheie: BăniaJimboliaRecaşAninaOraviţaLieblingHalmeuDiosigChişlazSuatuSângeorgiu de PădureFacebookpromovare online
Adaugă comentariul tău

si e gratis

Dată: 21.03.2011 Autor: magda.mihai
Si mai e si pe gratis! Totul e sa ai inventivitate si initiativa. Si uite ca acesti oameni au! Bravo lor!


Ca sa vezi: Facebook - prietenul turismului romanesc!

Dată: 21.03.2011 Autor: moderator2
Nu mi-am imaginat niciodata ca acest Facebook va deveni un motor de promovare pentru localitatile romanesti mai eficient decat promovarea pusa la cale de Ministerul Turismului...


Produlesti0

Comuna Produleşti este situată la 47,7 grade latitudine nordică şi 25,5 grade longitudine estică, la o altitudine de 150 m faţă de nivelul mării. Se compune din satele Produleşti, Broşteni şi Costeşti din Deal. Aşezarea este tipică Câmpiei Române, se află la 24 km de Târgovişte, la 9 km de Titu şi 55 km de Bucureşti, fiind situată în apropierea râurilor Dâmboviţa şi Argeş.citeşte tot textul

poza