Cu ajutorul PAPI, viitoarele conserve de legume „made in Cătina” şi-au găsit primii distribuitori
16.02.2011
| Promovarea on-line, de către personalul Punctului de Acces Public la Informație din comunea clujeană Cătina, a proiectului unei noi fabrici de conserve de legume şi de zacuscă a atras deja primii susţinători. Una dintre cele mai importante organizaţii care promovează valorile tradiţionale ale culturii gastronomice, Slow Food Turda, a anunţat că va susţine acest proiect. |
Astfel, produsele realizate de viitoarea fabrică de conserve şi de legume din Cătina vor fi vândute prin reţeaua Slow Food Turda. Aceasta are parteneriate cu zeci de magazine care vând produse tradiţionale şi ecologice, cu sute de producători agricoli şi cu fermieri, care ar putea deveni cumpărători ai poduselor fabricate la Cătina ori furnizori de materie primă pentru fabrică, precum şi cu alte organizaţii care promovează valorile mişcării Slow Food.
De asemenea, conducerea Slow Food Turda participă la cele mai importante târguri alimentare de profil din România şi din străinătate. Organizaţia condusă de Marta Pozsony a creat, de altfel, în staţiunea Băişoara, care este, la fel ca şi comuna Cătina, o comunitate promovată prin intermediul programului guvernamental ”Economia bazată pe Cunoaştere”, prima tabără gastronomică din România. ”Evenimentul a fost un succes real, datorită promovării sale intense pe Internet, precum şi promovării prin intermediul unor parteneri media, prin care se numără instituţii de presă din Turda, Cluj-Napoca şi Bucureşti. O să ne folosim de astfel de resurse şi pentru a promova fabrica din Cătina”, a spus Marta Pozsony de la Asociaţia Slow Food Turda. Astfel, parteneriarul cu organizaţia neguvernamentală va asigura, pe de o parte, prezenţa directă a produselor fabricii de zacuscă şi de conserve de legume din Cătina pe pieţele din Cluj-Napoca, Turda şi Câmpia Turzii, precum şi, pe de altă parte, un marketing bun pentru aceste produse.
Pentru construirea viitoarei fabrici, Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară ”Câmpia Transilvaniei”, din care fac parte comunităţi sprijinite prin programul ”Economia bazată pe Cunoaştere”, cum ar fi Suatu sau Cătina, a decis să ceară o finanţare nerambursabilă din partea Guvernului Norvegiei, în valoare de 500.000 de euro. De asemenea, ar urma să fie depus şi un proiect pentru obţinerea de fonduri structurale.
Sprijin din partea PAPI
Scrierea proiectelor este rezultatul colaborării dintre responsabilii Punctelor de Acces Public la Informație din Cătina şi din Viişoara. Este vorba de Iuliana Fejer, manager al Reţelei Electronice a Comunităţii Locale Viişoara şi de Victoria Ungureşan, manager al Reţelei Electronice a Comunităţii Locale din Cătina.
În viitoarea fabrică ar urma să fie angajate 10 femei din Cătina, care provin din familii vulnerabile din punct de vedere social. “Este o idee foarte bună şi sunt convinsă că femeile din comunitatea noastră vor beneficia de acest proiect. Sperăm să îl depunem în timp util şi să obţinem finanţarea necesară, mai ales că acest tip de întreprindere poate genera, în viitor, dezvoltarea localităţii: materia primă folosită va fi achiziţionată din zonă, comunitatea romă poate fi implicată şi ea pentru partea de cules fructe de pădure, dar şi pentru partea de ambalare şi etichetare a produselor”, a spus Iuliana Fejer.
La rândul său, Victoria Ungureşan a declarat: “Colaborarea dintre noi a început cu un proiect CONECT dezvoltat împreună şi, chiar dacă proiectul propus nu a fost aprobat, am rămas în continuare în contact pentru a rezolva împreună o parte din problemele comune cu care ne confruntăm”.
Sprijin internațional și guvernamental
Viitoarea fabrică ar urma să funcţioneze chiar în clădirea renovată a fostului CAP, care adăposteşte deopotrivă PAPI Cătina şi biblioteca. Localnicii din Cătina sunt încurajaţi în demersul lor de faptul că norvegienii au acordat o finanţare similară unei fabrici de conserve de legume din localitatea Lupeni din judeţul Harghita. În plus, comercializarea produselor ecologice are un potenţial uriaş, în condiţiile în care piaţa acestora acoperă în prezent doar 1% din cea totală. Unul din motivele acestei situaţii este şi faptul că România a fost singura ţară din Uniunea Europeană care nu a primit până acum sprijin pentru suprafaţa cultivată ecologic. Dar din acest an lucrurile se vor schimba radical. Întreprinzătorii care au o fermă ecologică pot primi până la 400 de euro pentru fiecare hectar de teren. De exemplu, 360 de euro se alocă pentru fermele de legume, inclusiv ciuperci, iar 400 de euro, pentru livezi.
Articole similare:
Murăturile picante de Saschiz – brand cu acte în regulă
RECL Dezești, „centru de desfacere” a produselor agricole locale
Cuvinte cheie: CătinaViișoaraBăișoaraSuatujudețul Clujparteneriatefabrica de conservefabrică de zacuscăfinanțare externăproduse tradiționaleslow foodservicii PAPI