Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Drumul care readuce turiştii în Cetăţile Ponorului

29.05.2010

Unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din Munţii Apuseni ar putea readuce la viaţă turismul în zona de vest a judeţului Cluj şi în cea de est a judeţului Bihor. Este vorba de reabilitarea unui drum care va permite accesul turiştilor dinspre drumul european E 60, care uneşte oraşele Cluj-Napoca şi Oradea, către Cetăţile Ponorului.

Acest drum, care urmează să fie terminat anul viitor, va asigura totodată un acces mai uşor şi către destinaţii turistice adiacente, cum sunt Mărişel, din judeţul Cluj, ori Budureasa, din judeţul Bihor. Lucrările la drumul Răchiţele – Prislop – Ic Ponor au început anul trecut, la jumătatea lunii iunie, după ce licitaţia de execuţie fusese atribuită la începutul anului 2008. În această primăvară, lucrările au fost reluate, iar autorităţile locale spun că execuţia acestei căi rutiere este în grafic.

Drumul trece chiar pe lângă o serie de obiective turistice, precum cascada Vălul Miresei din Răchiţele, care a devenit, în ultimii ani, celebră în Transilvania. Lucrarea de infrastructură va costa circa 59,67 milioane de lei. Ea este finanţată din bani comunitari, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională. Suma oferită de Uniunea Europeană reprezintă 86,5 la sută din valoarea totală a proiectului. Guvernul României cofinanţează acest proiect cu 11,5 la sută din valoarea sa, iar Consiliul Judeţean Cluj participă cu o cofinanţare de doi la sută din valoarea totală a lucrărilor de reabilitare la drumul turistic.

„Este meritul Consiliului Judeţean Cluj faptul că a reuşit atragerea acestor fonduri, fiind primul proiect din Regiunea de Dezvoltare Nord Vest pe infrastructură de transport finanţat prin fonduri structurale. Vom încerca şi pe viitor să atragem finanţări europene pentru a implementa proiectele necesare dezvoltării comunităţii noastre”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe. Drumul este construit de un consorţiu care include companiile MBS Group SRL, Alfa Rom SRL, ambele din România, şi Nemzetkozi Betonut Kft din Ungaria.

Dezvoltare durabilă prin turism

Localnicii spun că reabilitarea acestui drum este deosebit de importantă, în condiţiile în care turismul durabil poate deveni principala activitate economică de succes pentru dezvoltarea zonei defavorizate a Apusenilor. Cu toate că în această arie există inclusiv exploatări de roci, precum brucitul din Budureasa, precum şi numeroase companii care au ca activitate principală exploatarea lemnului, moţii din zonă spun că turismul începe să devină pe zi ce trece o activitate rentabilă.

Dezvoltarea turismului durabil este privită cu speranţă în condiţiile în care criza economică a adus declinul industriei construcţiilor şi a furnizorilor acesteia (a scăzut semnificativ cererea de materiale de construcţii şi de lemn). În acelaşi timp, tot din cauza crizei economice, mulţi dintre români au renunţat la vacanţele în străinătate şi au preferat pensiunile din Munţii Apuseni, care au redus preţurile tocmai ca să-şi păstreze clienţii.

Proprietarii de pensiuni din zona Răchiţele – Cetăţile Ponorului afirmă că, până acum, principala piedică în calea dezvoltării afacerilor pe care le gestionează a fost tocmai infrastructura de proastă calitate. Acum ei speră că finalizarea drumului turistic va aduce o creştere importantă a numărului celor care vor alege să-şi petreacă vacanţele şi zilele libere în această zonă pitorească a Munţilor Apuseni.

Pe aceeaşi temă:

Cetatea Rupea va fi redată circuitului turistic

Cetatea dacică Sucidava va fi pusă în circuitul turistic

Voturi: 0
Cuvinte cheie: proiecte infrastructurăfonduri UEMărişelBudureasaturismdezvoltare durabilă
Adaugă comentariul tău

Drumurile sunt o problema in romania

Dată: 28.11.2010 Autor: marian
In romania drumurile sunt o problema,nu o sa avem turism daca nu investim in infrastructura drumurilor,si e pacat avem o tara frumoasa,avem mare,munte,tot felu de zone de relief suntem una dintre cele mai frumoase tari din europa.


modernizare

Dată: 27.11.2010 Autor: calugarita
Sper ca peste ani si ani nu o sa vedem aceasta zona transformata total, este nevoie de investitii pentru infrastructura dar trebuie pastrate si frumusetiile naturale ale Cetăţii Ponorului


-

Dată: 27.11.2010 Autor: csisa
Toata copilaria mi-am petrecut verile la bunica, in satul Margau, pe drumul dinspre Huedin catre Rachitele. Cele mai frumoase amintiri le am din zona - dar si cele mai mari aventuri! Unchiul care si-a stricat masina in drum spre Padis, nenumaratele autostopuri la care opreau doar camioanele de lemne (si pentru ca erau singurele masini care se incumetau pe acel drum), carute, Dacii papuc, IMS-uri care acum sunt piese de muzeu... O zona cu un imens potential turistic si o singura bila neagra: acest drum neamenajat - de altfel o atractie in sine pentru turistii straini dornici de senzatii extreme. Ma bucur mult ca se reabiliteaza, in sfarsit!


zero fara infrastructura de transport in comun!

Dată: 05.06.2010 Autor: teodora.iancu
E foarte frumos si la noi! Visez si eu cu ochii deschisi la locurile despre care se vorbeste aici. Din pacate, pentru mine, care nu am propria masina, reabilitarea drumurilor nu are nici o valoare, daca nu se pune la punct si o infrastructura de transport in comun. Pana atunci, tot in Creta ma duc, ca stiu ca pot sa ma plimb dupa pofta inimii oriunde pe insula - cu autocar cu aer conditionat si care vine la fiecare 15 minute, indiferent de destinatia la care vreau sa ajung.


preturi?

Dată: 04.06.2010 Autor: magda.mihai
Cu cat au redus preturile pensiunile din zona? Poate ca nu ar fi rau sa vedem si noi o oferta serioasa pe unde va pe aici!


drum lung

Dată: 04.06.2010 Autor: dan.husi
Daca nu esti din Transilvania, ai cale lunga pana acolo


Schimbare

Dată: 04.06.2010 Autor: ana.istrate
Vom avea si noi asa ceva in cativa ani, sa nu disperam...


Produlesti0

Comuna Produleşti este situată la 47,7 grade latitudine nordică şi 25,5 grade longitudine estică, la o altitudine de 150 m faţă de nivelul mării. Se compune din satele Produleşti, Broşteni şi Costeşti din Deal. Aşezarea este tipică Câmpiei Române, se află la 24 km de Târgovişte, la 9 km de Titu şi 55 km de Bucureşti, fiind situată în apropierea râurilor Dâmboviţa şi Argeş.citeşte tot textul

poza