Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Dulceaţa de păpădie readuce spiritul tradiţiilor în Valea Muntelui

13.07.2009

Doi „ţărani“ gospodari, Camelia şi Ion Zamfir, deşi sunt din Galaţi, s-au stabilit în ultimii ani la Brusturoasa, pe Valea Muntelui în judeţul Bacău. “Noi am venit aici, în Brusturoasa, ca reprezentanţi ai Asociaţiei «Prietenii Pământului»”, ne povesteşte Camelia Zamfir. „Am fost primiţi cu atâta căldură încât nu mai putem să ne întoarcem acasă. De fapt acum «acasă» înseamnă Valea Muntelui, această zonă minunată unde ne-am cumpărat o casă şi de unde nu vrem să mai plecăm”.

Soţii Zamfir şi-au cumpărat o casă în Brusturoasa, dar s-au implicat activ în realizarea unui proiect care vizează promovarea culturii şi, mai ales, a tradiţiilor locale, dorind să facă multe pentru comunitatea adoptivă.

Cei doi au participat la realizarea “Centrului de Promovare a Culturii Locale şi Tradiţiilor de pe Valea Muntelui”, ocupându-se de bunul mers al acestuia. În cadrul centrului va funcţiona o bucătărie utilată cu tot ce trebuie, unde femeile din zonă vor prepara gemuri, dulceţuri şi zacuscă tradiţională.

Păpădia şi efectele sale miraculoase

Florile gălbui ale păpădiei, atât de răspândite, se folosesc prin buna tradiţie românească, la prepararea dulceţii.

« Pentru dulceaţă se adună circa 400 de flori de păpădie care se lasă în apă rece timp de o zi. După ce au fost bine spălate, florile se amestecă cu o lingură de sare de lămâie, sau 2 lămâi tăiate mărunt, cu tot cu coajă. Amestecul respectiv se toarnă într-un vas de 0,5 litri plin cu apă clocotită şi se fierbe timp de 15 minute. Fiertura se strecoară şi i se adaugă 1 kilogram de zahăr şi se fierbe din nou până se obţine o zeamă de dulceaţă asemănătoare ca densitate şi gust cu mierea de albine. »

Proprietăţile terapeutice ale păpădiei sunt recunoscute la români. Aceste calităţi se conservă foarte bine prin prepararea ca nectar. Într-un borcan de 3 litri se pun straturi alternative de flori de păpădie cu straturi de zahăr tos, totul bine tasat până când întreaga masă devine compactă şi se elimină complet aerul. Produsul obţinut astfel arată ca un lichid brun, puţin amărui, plăcut la gust, asemănător zahărului ars. Nectarul se poate consuma câte o linguriţă pe zi sau ca adaos la ceai sau alte bauturi nealcoolice.

Dezvoltarea zonei porneşte de la valorificarea tradiţiilor

„Vreau să le ajut pe doamnele de aici să obţină venituri suplimentare, prin comercializarea produselor preparate în condiţiile cele mai bune, sub control sanitar-veterinar”, spune Camelia Zamfir. Tot în cadrul centrului, autorităţile locale vor să înfiinţeze şi un atelier meşteşugăresc, tocmai pentru a păstra meseriile tradiţionale, aflate în prag de dispariţie. Acum, Camelia Zamfir se ocupă şi de o grupă de copii care învaţă limba engleză. Micuţii beneficiază de îndrumare şi în ceea ce priveşte prepararea a tot felul de bunătăţi autohtone (suc de fructe, dulceaţă de păpădie, clătite cu salcâm).

Tradiţiile se întâlnesc tehnologia

Pentru a profita cât mai mult de binefacerile naturii, Ion Zamfir s-a gândit să-i înveţe pe brustureni să facă panouri solare. El a construit un panou solar, capabil să asigure necesarul de apă caldă al unei gospodării pe timpul verii. “Tot vorbim de încălzire globală, măcar să profităm de acest lucru. Eu am făcut un prototip, însă am de gând să-i ajut pe toţi localnicii interesaţi să-şi doteze gospodăria cu aşa ceva”, ne spune Ion Zamfir. A mai construit şi un uscător solar de fructe, accesibil tuturor localnicilor. “Le suntem datori oamenilor de aici, că ne-au primit cu braţele deschise”, a fost motivaţia simplă şi din suflet a celor doi ţărani gospodari.


Resurse online

Informaţii despre Comuna Palanca, desprinsă din comuna Brusturoasa

Localitatea Brusturoasa, judeţul Bacău

Voturi: 1
Adaugă comentariul tău

E medicament

Dată: 12.09.2009 Autor: anca.ionescu
poate dulceata de papadie e buna la ficat ca floarea daca ati avut curiozitatea s-o gustati cand erati copii e tare amara.

Nu le stim pe toate

Dată: 12.09.2009 Autor: georgeta.vamos
Nimeni nu le stie pe toate, eu am mancat si dulceata de morcovi.

N-am mai auzit

Dată: 12.09.2009 Autor: mircea.olaru
N-am mai auzit de dulceata de papadie dar probabil ca este o delicatesa ciudata, de-aia are cautare.

in copilarie

Dată: 31.07.2009 Autor: Elena.Netea
am intalnit dulceata de gogonele. mi s-a parut ceva impotriva naturii :))

mai exista

Dată: 31.07.2009 Autor: petru.popescu
sa stiti si alte ciudatenii! Ca am mancat si dulceata de gogonele, din acelea verzi si acre, care s-a dovedit a fi o bunatate!

Multumim...

Dată: 31.07.2009 Autor: maria.vasilescu
pentru reteta. Eu totusi o sa incerc sa fac, sa vad ce iese. Nu cred ca se omoara atata strainii astia dupa ele fara sa fie ceva bun. Stric un kil de zahar si o sa va spun daca iese ceva bun...Daca o sa ma pricep.

dar

Dată: 30.07.2009 Autor: mihai.panail
Atunci de ce au succes afaceri de genul asta? De dragul inovatiei, sau a traditiei? Sigur exista clienti si pentru asa ceva, altfel..

ce gust o fi avand?

Dată: 29.07.2009 Autor: ionel.lita
suna sinistru, dulceata de papadie. Imi amitesc si acum ce senzatie am avut cand am gustat gemul de rubarba. Or fi sanatoase, da' gustul e cumplit

Lehliu Gară2

Lehliu Gară este un oraş în judeţul Călăraşi, Muntenia, România. Oraşul este alcătuit din oraşul propriu-zis Lehliu-Gară plus 2 sate aparţinătoare: Răzvani şi Buzoieni având împreună o populaţie de peste 6500 de locuitori.citeşte tot textul

poza