Fermierii din Bucovina iau cu asalt Centrele PAPI după ce primele proiecte finanţate au devenit „poveşti de succes”
18.02.2011
| Sprijinirea fermierilor în accesarea finanţărilor a devenit unul din serviciile de bază oferite de centrele PAPI din localităţile din Bucovina, iar acum, după ce au fost obţinute finanţări pe primele zeci de proiecte întocmite la PAPI, managerii RECL din comunităţile EBC din Suceava şi Botoşani sunt asaltaţi de fermieri. |
Întâlnire de lucru la PAPI Cristinești
Indiferent că vorbim despre localităţile din judeţul Suceava sau de cele din judeţul Botoşani, feedbackul deschiderii managerilor RECL către consilierea fermierilor şi sprijinirea lor la întocmirea proiectelor este unul cât se poate de pozitiv. Am spune chiar că este cu mult peste aşteptări. După ce la Cristineşti, judeţul Botoşani, prin cele 85 de proiecte admise la finanţare relaţia dintre PAPI şi fermierii din localitate a devenit o „poveste de succes”, managerul RECL este asaltat de agricultori, dar şi de întreprinzătorii din comună, care vor să fie sprijiniţi în alegerea unei oportunităţi de finanţare şi întocmirea proiectului. „Acum sunt ”bombardat” de diferite solicitări din toate zonele de aici de la noi, pentru că au aflat că le fac proiectele şi cele mai multe dintre ele sunt câștigătoare”, ne-a declarat managerul RECL Cristineşti, Iulian Radu Darie. Iar efectul acestui asalt este creşterea continuă a numărului de finanţări obţinute de fermierii din localitate. „Între timp a fost şi a doua sesiune de depuneri de dosare, acum suntem la a 3-a depunere, cu încă aproximativ 80 de dosare. În total, ar fi vorba de circa 300 de dosare”, a mai adăugat managerul RECL.
Un efect similar se produce şi la Calafindeşti.
Întâlnire cu fermierii la PAPI Calafindești
De altfel, sprijinirea fermierilor de către centrele PAPI a devenit una din strategiile zonale ale comunităţilor EBC din Bucovina, prin dezvoltarea Proiectului „Fermier pe e-comunitate”, finanţat în cadrul primei sesiuni a Conect, programul de parteneriat între comunitățile EBC şi în care Primăria Calafindeşti, judeţul Suceava, este solicitant, iar partenerii sunt primăriile din Bălcăuţi şi Grămeşti, judeţul Suceava, şi primăriile din Cândeşti şi Cristineşti, judeţul Botoşani. „Avem fermieri cu cereri admise la finanţare în cadrul Măsurii 141. La Calafindești în anul 2010 s-au depus în sesiunea de primăvară 10 proiecte și au obținut finanțare 2, iar celelalte 8 au intrat la verificare în sesiunea din toamnă. Anul trecut, comparativ cu anul precedent, au fost mult mai multe cereri. Anul precedent au fost doar doi fermieri interesaţi, iar anul trecut, la prima sesiune, din luna mai, au fost opt fermieri care au depus cereri. Acum am avut cea de a doua sesiune pentru anul 2010 şi am lucrat la dosare împreună cu domnul inginer Vasile Lăzurcă, de la Camera Agricolă, care este consultantul nostru şi în cadrul Proiectului ”Fermier pe ecomunitate””, ne-a declarat managerul RECL Calafindeşti, Rodica Leuciuc.
Serviciile PAPI, profesioniste şi „la timp”
În opinia managerului RECL din Cristineşti este cât se poate de firească această creştere a numărului de fermieri care vin să ceară sprijinul PAPI la întocmirea proiectelor. „Vă daţi seama ce facilitate este pentru fermieri faptul că au la dispoziţie în comunitate serviciile PAPI, pentru că nu mai trebuie să ajungă la Botoşani ca să li se ofere acolo consultanţă. Nu mai trebuie să bată atâta drum, pentru că îşi iau această consultanţă direct de la noi. Această depunere de proiecte era o serie infinită de drumuri între Cristineşti şi Botoşani, pentru că mai trebuia o hârtie la dosar, mai trebuia cutare document de la primărie și așa mai departe. Aşa, noi pregătim pe plan local întregul dosar şi solicitantul trebuie să meargă la Botoşani numai ca să depună proiectul”, spune managerul RECL Cristineşti, Iulian Radu Darie.
”Cine nu are PAPI să-l înființeze!”
Opinia sa este confirmată atât de fermierii din Cristineşti, cât și de cei din Calafindești.
Unul dintre aceștia este Ioan Lazurcă, fermier din Calafindeşti, care se ocupă atât de cultivarea pământului, cât şi de creşterea animalelor. El este mulţumit că sprijinul primit de la PAPI s-a materializat deja prin obţinerea primei finanţări. „Cei de la Centrul PAPI m-au ajutat foarte mult, mi-au explicat tot ceea ce trebuia să știu despre programul acesta, m-au ajutat și cu formalităţile, ce trebuia făcut pentru dosar şi am ajuns să văd rezultatele. Eu am prmit deja subvenţia şi, ce să vă spun, este foarte bine. Am reuşit şi am mai luat nişte capete de vite, am reuşit să mai dezvolt şi cealaltă activitate cu care mă ocup, cultivarea pământului. Am mai dezvoltat şi producţia de lapte. E foarte bun sprijinul pe care l-am primit”.
De aceeași părere este și L. Toader, tot din Calafindeşti, un fermier care mizează mai mult pe cultura cartofului, specifică zonei, și care a depus dosarul şi aşteaptă momentul primei finanţări. „Iniţiativa Centrului PAPI este foarte bună. Eu am fost ajutat la întocmirea dosarului, dosarul este depus şi în prezent aştept să primesc finanţarea. Prin faptul că voi primi aceşti bani, pentru mine este un pas în faţă. Eu lucrez şi pe creşterea animalelor, dar mai mult m-am bazat pe producţia de cartofi. Am un tractor foarte mic, normal că banii ăştia nu mi-ar fi de ajuns să cumpăr un alt tractor, dar sunt oricum de mare ajutor, pentru că cel puţin un nou utilaj pot să cumpăr în fiecare an de banii aceştia”.
Secretul reușitelor este faptul că angajații RECL chiar vor să facă ceva bun pentru comunitatea lor, după cum afirmă Vasile Ciobanu , din Calafindeşti: „ Eu mă ocup cu creşterea animalelor şi mai am şi o fabrică mică de cărămidă. Am depus dosarul şi aştept să primesc banii. M-au sprijinit foarte mult cei de la PAPI, la întocmirea dosarului, dar au venit și la faţa locului, s-au uitat să vadă ce şi cum, nu au stat acolo la birou, au venit amândoi şi doamna Rodica Leuciuc şi dl. Vasile Lauric. Este mare lucru cum procedează cei de la PAPI - umblă prin comună să informeze lumea și se gândesc mereu ce se poate face ca să-i lămurească pe oameni. Se vede că întradevăr vor să facă ceva în această comunitate”.
„Am încercat mai întâi pe cont propriu, dar nu am reuşit să fac nimic. Dacă nu cunoşti toate amănuntele astea, nu te poţi descurca. Acolo sunt tinerii aceia care ştiu bine ce trebuie să facă. Aşa că m-am dus la ei, apoi m-am înregistrat la Registrul Comerţului şi la Finanţele Publice, iar acum am un grajd nou, din BCA, cu acoperiş de tablă, cu hidrofor, mi-am înmulţit vitele şi vând laptele la centrală, la Ibăneşti. Ce să spun, merge treaba, banii care vin în acest fel sunt buni, iar cu ce voi lua la tranşa următoare vreau să-mi fac un fânar. Nu putem sta, trebuie să avansăm, să facem ceva, iar ajutorul de la PAPI a venit la timp”, ne-a declarat și Florin Nichifor, unul din fermierii din Cristinești convinşi de utilitatea serviciilor PAPI.
La rândul său, Cristina Nechita, proprietara fermei „Nechita Harieta Cristina Întreprindere Individuală” în domeniul apiculturii, spune că ea şi ceilalţi fermieri din comună au găsit la mangerul RECL Cristineşti toate răspunsurile de care aveau nevoie pentru rezolvarea problemelor lor: „Cu domnul Darie, colaborăm foarte bine. Dumnealui ne-a ajutat pe noi, fermierii din comună şi am reuşit să facem în jur de o sută de dosare pe Măsura 141. Primim sprijin la PAPI în tot ce avem nevoie. În plus, datorită PAPI am şi site-ul de promovare a produselor apicole pe care le produc”. Acum, după ce a primit şi cea de a doua tranşă în cadrul proiectului realizat cu sprijinul PAPI, situaţia fermei s-a schimat mult: „Eu sunt deja beneficiar. Am luat deja a 2-a tranşă. Cu ajutorul banilor primiţi de la Uniunea Europeană mi-am crescut numărul familiilor de albine, mi-am cumpărat echipamentele de care aveam nevoie, am cu ce să le îngrijesc”, a mai declarat d-na Nechita.
Prin prisma rezultatelor obținute, fermiera din Cristineşti îi sfătuieşte pe toţi primarii comunelor care nu au centre PAPI înfiinţate în cadrul Programului EBC să înfiinţeze astfel de centre cu resurse locale, pentru că beneficiile membrilor comunităţii justifică orice eforturi investiţionale. „Pentru noi PAPI este foarte util, în primul rând ca mijloc de informare, pentru că acolo găsim tot ce avem nevoie. În al doilea rând, cum de la noi foarte mulţi oameni sunt plecaţi la muncă în străinătate, cei rămaşi acasă pot merge la PAPI şi iau legătura cu rudele lor. Eu văd PAPI ca pe un centru foarte util şi le-aş recomanda şi celorlalţi primari, din comunele care nu au aşa ceva, să le înfiinţeze, pentru că nici nu costă aşa mult, dar avantajele pentru oamenii din comună sunt foarte mari. Mă uit la noi, la Cristineşti, toate întrunirile de promovare, de proiecte europene, au loc la PAPI”, a mai declarat Cristina Nechita.
Agricultura de subzistență lasă loc agriculturii ecologice
Numărul mare de dosare depuse are şi un alt efect foarte important, consolidarea economiei locale prin apariţia a sute de PFA-uri, pentru că fiecare dosar depus înseamnă dobândirea personalității juridice. „Toţi fermierii s-au acreditat ca PFA, pentru că nu pot solicita finanţarea decât dacă au personalitate juridică”, a mai declarat Iulian Radu Darie. Un efect benefic va fi creşterea încasărilor la bugetul Consiliului Local. Dar și mai important este faptul că majoritatea celor aproximativ 300 de fermieri din Cristineşti trec de la agricultura de subzistenţă la agricultura practicată pe post de activitate economică. Un semnal important al acestor schimbări este faptul că fermierii din Cristineşti au devenit campioni zonali la agricultura ecologică. “Dacă până la 1 iulie 2010 s-au înscris 16 operatori în agricultura ecologică, pentru anul 2011 s-au documentat un număr de 97 operatori noi , în special din zona Cristineşti, unde s-a găsit o mai mare receptivitate pentru acest domeniu”, se spune într-un raport semnat de Cristian Delibas, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Botoşani.
Aceste schimbări, produc schimbări şi la nivel zonal. Potrivit raportului DADR, la Axa LEADER - Selecţia Grupurilor de Acţiune Locală, în urma selecţiei încheiate pe data de 15 noiembrie 2010, au fost selectate 4 parteneriate “public–private” care vor participa la selecţie pe baza Strategiilor privind Planurile de Dezvoltare Locală. Iar unul din aceste grupuri de acţiune locală este “GAL – CODRII HERŢII”, din care fac parte comunele Cristineşti, Ibăneşti, Suharău, Pomârla, Conceşti, Cordăreni, Dersca, G.Enescu, Hilisău Horia, Hudeşti, Mihăileni, Sendricerni precum şi Oraşul Siret din judeţul Suceava. Prin această măsură, fiecare GAL selectat poate absorbi o sumă de 2.860.000 euro pentru implementarea proiectelor propuse în strategie.
Articole similare:
Managerul RECL din Balta Albă a deschis apetitul sătenilor pentru fonduri europene
Fermierii din Cristinești au prins curaj și au depus 85 de dosare spre finanțare