Istoric: Marghita
Municipiul Marghita face parte din ţinutul Bihorului (Ţara Crișurilor ). Se pare că Marghita ar fi existat încă de prin anii 500 după Hristos, fiind situată în spaţiul vechii Dacii libere romanizate. La sfârâitul primului mileniu, Marghita împreună cu tot ţinutul Bihorului făceau parte din voievodatul lui Menumorut.
Potrivit legendelor locale, numele localității a fost diferite de-a lungul vremii: Marghiurita (de la câmpul de margarete din vecinătate), Margitfalva (de la numele regelui maghiar Margit) şi Marghita (potrivit unei bisericuțe cu hramul Sfintei Margareta, care exista se pare în acest spașiu cu mulți ani în urmă).
Prima atestare documentară a aşezării este în anul 1216. Potrivit dovezilor arheologice, la începutul sec. al XIII - lea, pe dealul numit Dealul Viilor, în partea de răsărit a actualului oraş, exista un grup redus de case (între 16-40) cu o populaţie mixtă de români şi maghiari.
În perioada Evului Mediu, Marghita a fost considerată centru meşteşugăresc, un cu târg unde, o dată pe săptămână, se adunau localnicii din zona Bistrei, Barcăului, Husasăului şi Ierului, tradiţie care se mai păstrează şi în prezent.
În epoca modernă a crescut numărul manufacturilor şi a luat amploare producţia de piaţă. În localitate lucrau un număr mare de meşteşugări, cizmari, fierari, olari şi croitori.
La mijlocul secolului al XIX-lea, Marghita număra aproximativ 5000 de locuitori, după primul război mondial cca 7000, iar la jumătatea secolului XX, populaţia oraşului era de peste 10 000 de locuitori.
La începutul secolului XX, Marghita cunoaşte o dezvoltare importantă în zona meşteşugurilor. În această perioadă se înfiinţează ateliere de cizmărie, croitorie, tâmplărie etc. În perioada interbelică, 1918-1940, Marghita se consolidează ca centru comercial şi de producţie. În anii 1920, localitatea număra aproximativ 7.000 de locuitori români, maghiari şi evrei. Marghita era cunoscută mai ales prin târgurile care se organizau săptămânal. Marghita a cunoscut o dezvoltare economică majoră după al doilea Război Mondial, când a devenit o localitate industrial-agrară, cu ateliere, maşini-unelte şi unităţi agro-zootehnice. şi fabrici de confecţii, mobilă.
În urma evenimentelor din decembrie 1989 Marghita a cunoscut o perioadă de avânt, datorată procesului de privatizare, restituirii pământurilor înfiinţării de societăţi comerciale private. În data de 23 decembrie 2003 Marghita a fost declarat Municipiu. Ghenetea (atestată documentar în 1332) şi Chet (atestată în anul 1397) sunt sate aparținătoare Marghitei.