Istoric: Drăguşeni
Începuturile istoriei Drăguşenilor vin din milenii neştiute cu sporadice urme de vieţuire omenească încă din paleolitic. Ca argument pentru această datare vine un vârf de cremene gălbuie, vechi de peste 40 milenii, găsit în albia minoră a pârâului Podriga, în urma săpăturilor arheologice efectuate de un om al locului prof. Aristotel Crâşmaru. Dar oamenii s-au aşezat temeinic pe aceste locuri începând cu perioada pietrii şlefuite, pe teritoriul comunei s-au descoperit până în prezent 9 aşezări cu urme de locuinţă toate aparţinând culturii Cucuteni.
Materialele arheologice descoperite sunt expuse la muzeele de specialitate din ţară şi străinătate. Continuitatea de locuire din secolele ce preced atestarea documentară a satului Drăguşeni este mai putin vizibilă din punct de vedere arheologic, timp de aproape 1000 ani s-au perindat pe aici populaţii migratoare, apoi au stat un timp sub protecţia Cnezatului de Haliciu, au trecut apoi sub stăpânirea tătarilor, fiind însemnate pe hărţile vechi cu denumirea de ”ţinuturile tătăreşti”.
Satul Drăguşeni îşi poartă numele dintru începuturile sale, cu mici şi neînsemnate modificări în pronunţie sau scriere după cum se regăseşte consemnat în documente: Drăguşanii, Drăgoşanii, Drăguşeanii, Drăguşeni. Documentul sigur cu privire la satul Drăguşeni datează din 15 octombrie 1491 (6999). Este scris în limba slavonă, pe pergament, în cancelaria voievodului Ştefan cel Mare de la Suceava şi se află în Arhivele Statului din Bucureşti. Este bine păstrat faţă de vechimea sa , are atârnată pecetea cea mare a domnului, cu şnur de mătase de culoare cărămizie.
Marile evenimente istorice au fost resimţite şi de populaţia acestor locuri aşa cum sunt precizate în documentele vremii citate şi explicate în Monografia Satului Drăguşeni scrisă de regretaţii prof. Ortansa şi Aristotel Crîşmaru, intitulată „Drăguşeni 500”.
Satul Podriga – vine de la numele pârâului Podriga pe a cărui vale este situată localitatea care apaţine de comuna Drăguşeni de la începutul anului 1865, aşezat la 3 km de centrul comunei şi la 6 km de oraşul Săveni. Din documentele vremii rezultă că în anul 1492, Ştefan cel Mare dăruieşte Mânăstirii Putna şi un lot „pustiu” pe Podraga, fapt ce atestă că şi satul Podriga are aceeaşi vechime ca şi satul Drăguşeni.
Satul Sărata – apare pe harta comunei în urma reformei agrare din anul 1921 întemeiat de colonişti împroprietăriţi pe moşia Drăguşeniului de Sus cărora li s-au oferit loturi pentru 32 de familii în suprafaţă de 145 ha şi o vatră de sat de 20 ha.