Istoric: Oraviţa

Din punct de vedere al toponomiei, denumirea de Oraviţa se trage din limba slavă, respectiv „Oravetz” însemnând „Dumbrava de nuci”. Prezentarea istoricului oraşului este realizată prin punctarea diferitelor evenimente importante şi a datelor acestora:
1690- Prima atestare documentară (Conscripţia lui Marsigli)
1363-1437- Documente ce atestă mineri în jurul Oraviţei
1717- Menţionată comună Oraviţa
1721- Construirea cuptorului de topire a fierului (fabrica de ciocane)
1729- Se înfiinţează Şcoala gratuită de minerit şi fierarit
1730- Se înfiinţează Oficiul Suprem al minerilor
1733- Se înfiinţează Şcoala primară catolică
1736- Se înfiinţează Casa de ajutor reciproc
1737- Participarea orăviţenilor la răscoala împotriva habsburgilor
1738- Războiul cu turcii distruge fabricile din Oraviţa si Ciclova
1777- Se înfiinţează prima şcoală primară românească
1781- Se construieşte Biserica greco-catolică
1793- Apare gimnaziu de 4 clase
1816- Se construieşte primul teatru din ţară (Teatrul Mihai Eminescu)
1848- Are loc o mişcare culturală
1854- Oraviţa-Baziaş – prima linie de cale ferata din ţară
1855- Se dă în funcţiune Marea Monetărie
1870- Se înfiinţează Compania de Pompieri Voluntari
1872- Se construieşte Grădina de Tir
1875- Oraviţa-Anina - prima linie de cale ferată montană din ţară
1877- Se dă în folosinţă "Biblioteca Noastră"
1878- Se dă în folosinţă Staţiunea Marila
1887- Se construieşte Banca Orăviţeană
1890- Se înfiinţează Clubul Turistic
1895- Se construieşte o moară cu aburi (lângă gară)
1900- Se înfiinţează Banca Comercială şi Industrială
1913- Şcoala civilă se transformă în liceu de 8 clase
1920- Se construieşte Palatul Prefecturii
1926- Începând cu această dată Oraviţa devine capitală de judeţ
1931-1932- Se construieşte Palatul Prefecturii azi Primăria Oraviţa (arh. Henriette Delavrancea, prima d-nă arhitect român, membră a organizaţiei arhitecţilor din Paris
1932-Apare revista culturală "Vatra Banatului".