Lacurile sărate din Transilvania de Nord pot revigora şi turismul rural, nu numai pe cel balnear
02.07.2010
| Unul dintre cele mai importante proiecte de dezvoltare în domeniul turismului este legat de viitorul lacurilor sărate din Transilvania de Nord. Trei comunităţi locale – Cojocna, Dej şi Beclean – din judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud au mizat pe acest potenţial balnear şi au redevenit staţiuni turistice în adevăratul sens al cuvântului. Investiţiile au fost finanţate de Uniunea Europeană şi co-finanţate de către Guvernul României, consiliile judeţene şi cele locale. Acum autorităţile se aşteaptă ca modelul să fie propagat şi în alte comunităţi locale, precum Cătina, Parva, Şieuţ, Suatu ori Bobâlna. |
Toate aceste relaţii se bazează pe turismul generat de salba de lacuri sărate din Transilvania de Nord. Acestea sunt puse în valoare, în contextul în care Băile Figa din Bistriţa-Năsăud şi-au deschis oficial porţile în 25 iunie. De asemenea, băile din Cojocna şi din Ocna Dej, un cartier al Dejului, au fost şi acestea deja inaugurate. Băile Figa au fost amenajate în ultimii doi ani. Ele arată acum ca o staţiune de patru stele, dar care va permite accesul turiştilor în zonă la preţuri mici.
Staţiunea Băile Figa se află la câţiva kilometri de Beclean, în imediata vecinătate a DN 17, dintre Cluj-Napoca şi Bistriţa, într-o depresiune în formă de pâlnie cu diametrul de circa 600 de metri, înconjurată de păduri. „Ploile nu ne-au lăsat să terminăm ce am început, dar suntem la final şi cred că va ieşi un proiect peste aşteptările multora”, spune primarul oraşului Beclean, Nicolae Moldovan. El a decis amenajarea în Băile Figa a unei plaje cu nisip adus de la Someşul Mare, cu şezlonguri cu umbreluţe. Turiştii pot face baie în apă sărată, adunată într-un bazin exterior, mare, cu duşuri exterioare şi într-un alt bazin, rustic, unde oamenii vor putea face împachetări cu nămol.
Staţiunea mai include un parc de aventură pentru copii, cu capcane, un labirint, dar şi terenuri de tenis de câmp, de baschet, de volei, o cascadă imensă şi multe alei. Mobilierul, făcut la comandă, din lemn, aminteşte specificul local. Pe cele 15 hectare va fi şi o zonă de picnic cu mese şi şeminee de tip grill. Există şi un complex de clădiri cu piscină cu apă dulce, jacuzzi ori spaţii pentru fitness şi masaj.
Model propagat în alte comunităţi locale
Reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regională de Nord-Vest se aşteaptă ca impulsul de dezvoltare turistică oferit de banii europeni să fie propagat şi în alte comunităţi locale. Aşa ar fi Cătina, Parva, Șieuţ, Suatu ori Bobâlna. Aceste comunităţi, spun specialiştii Agenţiei de Dezvoltare Regională de Nord-Vest vor avea posibilitatea să dezvolte un turism rural complementar celui balnear, dar şi să îşi valorifice produsele agricole care vor deveni alimente folosite pentru hrănirea turiştilor.
La rândul lor, analiştii economici sunt de acord cu această previziune. Economistul Călin Şerban din Cluj spune că „şi în ipoteza în care, de pildă, un producător mic din Cătina va vinde porumb fiert în Cojocna sau unul din Parva va vinde pălincă de prune în Beclean, acest fenomen reprezintă un pas înainte, pentru că reprezintă, practic, începutul ieşirii dintr-o formă de autarhie economică, în care comunităţile produc pentru consumul propriu, şi intrarea într-o economie de tip capitalist, care presupune schimburi pe piaţă. Nu este de neglijat nici aspectul financiar, pentru că, astfel, micii producători vor dobândi veniturile necesare pentru a-şi finanţa lucrările agricole şi pentru a face profit”.
Pe aceeaşi temă:
Proiect ECO în Suatu
Turismul renaşte în Cojocna, Figa şi Ocna Dej
Urmaşii babei Vrâncioaia se roagă la Zeul turismului balnear
Cuvinte cheie: CătinaParvaŞieuţSuatuBobâlnadezvoltarea turismuluiturism balnearbăi săratereabilitarea staţiunilorinvestiţiifinanţare europeană