PAPI Cătina participă la proiectul unei fabrici de zacuscă
24.01.2011
| În comuna Cătina din judeţul Cluj ar putea funcţiona, în curând, o fabrică de zacuscă şi de conserve de fructe. Proiectul ar urma să fie realizat cu sprijinul personalului Punctului de Acces Public la Informație Cătina, iar linia de producţie ar putea fi instalată chiar în clădirea în care se află sediului PAPI. Fermieri din 14 comune şi-ar găsi astfel piaţă de desfacere. |
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ”Câmpia Transilvaniei”, ce reuneşte 14 comune, are în plan înfiinţarea unei fabrici de zacuscă, pentru spijinirea agricultorilor din zonă. Proiectul fabricii, cererea de finanţare, precum şi comunicarea cu finanţatorul vor fi realizate cu sprijinul activ al personalului de la Punctul de Acces Public la Internet (PAPI) din Cătina, precum şi cu ajutorul resurselor de comunicare oferite de centru.
Potrivit managerului Reţelei Electronice a Comunităţii Locale Cătina, Victoria Ungureşan, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ”Câmpia Transilvaniei” va cere o finanţare în valoare de 500.000 de euro, prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare. Este vorba de un program de asistenţă financiară oferită de Guvernul Regal al Norvegiei pentru ţările mai sărace din Europa Centrală şi de Est. Norvegia, deşi nu este membru al Uniunii Europene, a decis să ofere astfel de finanţări, care completează şi susţin programele de coeziune economică şi socială europene. ”Proiectul fabricii de zacuscă urmează să fie depus acum, în ianuarie”, a spus Victoria Ungureşan.
Patru comunităţi au candidat pentru fabrică
La rândul său, primarul din Cătina, Alexandru Bota, a arătat că, pentru a găzdui acest proiect, au candidat patru comunităţi membre ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ”Câmpia Transilvaniei”. Este vorba de Mociu, Cătina, Suatu şi Palatca. Ofertele formulate de administraţiile locale au fost evaluate de membrii unei comisii desemnate de conducerea Asociaţiei, iar aceştia au decis că locul cel mai potrivit pentru viitoarea fabrică de zacuscă ar fi Cătina, localitate aflată în centrul teritoriului geografic format din comunităţile asociate şi, deci, mai accesibilă pentru fermierii care vor deveni furnizori. ”Spaţiul în care ar urma să funcţioneze fabrica este reprezentant de clădirea administrativă şi de fostele grajduri ale vechii Cooperative Agricole de Producţie. Aici funcţionează şi biblioteca din comună, precum şi Punctul de Acces Public la Internet. Noi nu am demolat clădirile, ci le-am renovat. Ele sunt conectate la reţelele de electricitate, gaz şi apă şi la Internet. Iar din acest an vom avea şi canalizare”, spune primarul Alexandru Bota.
Punctul de Acces Public la Internet va fi folosit astfel şi pentru a promova, în lumea virtuală, produsele fabricii de zacuscă şi de conserve de legume, dar şi pentru a-i identifica şi oferta pe viitorii clienţi.
Pentru început, spaţiul de producţie va fi de circa 100 de metri pătraţi, iar spaţiul de depozitare de încă 50 de metri pătraţi. Producţia de zacuscă şi de conserve de legume va fi bazată în principal pe materie primă proaspătă. Fabrica va avea la început doar 10 angajaţi, persoane care vor proveni din familii cu probleme sociale. Directorul Asociaţiei pentru Dezvoltare Intercomunitară ”Câmpia Transilvaniei”, Angela Bereschi, spune că ”există posibilitatea primirii răspunsului la cererea de finanţare în termen de două luni de la data depunerii”.
Proiect asemănător în Lupeni
Localnicii sunt încurajaţi în demersul lor de faptul că norvegienii au acordat o finanţare similară unei fabrici de conserve de legume din localitatea Lupeni din judeţul Harghita. ”Noi credem că un asemenea proiect merită să fie finanţat, pentru că el este important pentru comunitatea noastră şi ajută şi familii cu nevoi speciale”, spune Delia Bota, de profesie învăţătoare.
Oricum, localnicii spun că, dacă proiectul lor nu va primi finanţare din partea Guvernului Regal al Norvegiei, vor cere finanţare din partea Uniunii Europene ori a Guvernului României. Ei se bazează pe cererea tot mai mare de produse alimentare tradiţionale, dar şi pe reţetele lor, testate vreme de generaţii, care duc la fabricarea a trei feluri principale de zacuscă: cu vinete, cu fasole şi cu ciuperci.
Alte proiecte susținute de norvegieni în comunitățile EBC
Norvegienii au mai finanțat proiecte în care sunt implicate și alte localități din România, printre care se numără și comunități EBC. Astfel, cinci localităţi sucevene, printre care Şaru Dornei şi Panaci, participă la proiectul “Ecoturism în Ţara Dornelor, un instrument pentru dezvoltare Durabilă”, finanţat de Guvernul Norvegiei, prin intermediul Programului norvegian de cooperare pentru creştere economică şi dezvoltare sustenabilă în România. Proiectul de ecoturism urmăreşte promovarea şi stimularea activităţilor economice care favorizează conservarea biodiversităţii în Şaru Dornei, Vatra Dornei, Panaci, Dorna Cândrenilor, Dorna Arini şi Neagra Sarului, precum şi utilizarea energiilor regenerabile în gospodării şi pensiuni.
De asemenea, localitățile Saschiz , județul Mureș, și Hârșova, județul Constanța, au fost selectate pentru a găzdui două din cele 7 Centre de Resurse Culturale din ţară, realizate prin proiectul „Căminul Cultural – Actor principal al promovării patrimoniului cultural local în vederea dezvoltării comunitare”, implementat de Centrul de Asistență Rurală în parteneriat cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Institutul Intercultural Timișoara și NIKU – The Norwegian Institute for Cultural Heritage.
Articole similare:
Ecoturism în Ţara Dornelor
Cuvinte cheie: : CătinaSuatujudețul Clujinvestițiefabrică de conserveproduse tradiționalezacuscăcerere de finanțareservicii PAPI