PAPI Vlad Ţepeş a sprijint accesul unui sat întreg la reţeaua de apă potabilă

24.01.2011

Sunt câţiva ani de când autorităţile din Vlad Ţepeş doresc să construiască în singurul sat arondat acestei localităţi un sistem modern de apă şi canalizare. Au fost întocmite planuri, s-au făcut măsurători şi nenumărate studii de fezabilitate, însă doar la sfârşitul anului 2010, proiectul a putut prinde contur. Şi totul cu ajutorul resurselor tehnologice şi umane ale Punctului de Acces Public la Informaţie din Vlad Ţepeş.

Cu PAPI, dorinţele vechi devin realitate

„În Vlad Ţepeş există un sistem de apă şi canalizare, dar ne-am gândit că ar fi bine să construim o astfel de reţea şi la Mihai Viteazul. Sunt câţiva ani de când tot încercăm să facem acest lucru, însă abia la final de 2010 am reuşit. Munca în echipă şi dorinţa de a-i ajuta pe cei aproximativ 800 de oameni care locuiesc aici ne-au făcut pe noi, reprezentanţii centrului PAPI să le îndeplinim dorinţa“, a declarat Silviu Popescu managerul RECL Vlad Ţepeş.

Contribuţia personalului din PAPI a fost una majoră. A fost folosită toată baza tehnologică a centrului pentru editarea, multiplicarea şi imprimarea tuturor documentelor necesare întocmirii proiectului de finanţare referitor la construcţia reţelei de apă şi canalizare.

Proiect cu bani europeni

Realizarea acestui proiect costă aproximativ patru milioane de euro. Lucrările vor fi realizate în mare parte cu bani de la Uniunea Europeană şi de la Administraţia Fondului de Mediu. Potrivit planului tehnic, pe lângă reţeaua de apă şi canalizarea, la Mihai Viteazul se va contrui şi un puţ de forare în adâncime. „Era nevoie de un astfel de puţ pentru că apa din fântânile oamenilor nu este bună. Conform cu ultimele analize, lichidul vital de la Mihai Viteazu conţine o concentraţie ridicată de sulf. Ea poate fi folosită doar pentru întreţinerea culturilor agricole, nu şi în gospodăriile oamenilor“, explică Silviu Popescu.

Gospodarii aşteaptă apa bună

Membrii comunităţii locale din Mihai Viteazul abia aşteaptă să aibă „apă bună de băut“, cum spun ei. Oamenii s-au săturat să aducă apă din localităţile învecinate fie pentru a-şi potoli setea, fie pentru a pregăti mâncarea. Ion Stamate este unul dintre gospodarii care abia aşteaptă să aibă în curte o cişmea de la al cărei robinet să curgă apă potabilă. „Abia pot să dau apa asta la animale. Este bine că s-au gândit şi la noi şi că ne ajută într-un fel. Să ne aducă şi nouă apă bună“, spune bărbatul încântat de această iniţiativă.

Standardele UE trebuie atinse până în 2015

Până în 2015, România s-a angajat să aducă la standardele impuse de Uniunea Europeană întreaga reţea de apă potabilă, ceea ce implică construirea unor staţii de epurare moderne, iar până în 2018, în ţara noastră trebuie să existe 50.000 de kilometri de canalizare, faţă de 20.000 de kilometri în prezent. Pentru a-şi onora angajamentele, România trebuie să acceseze în următorii cinci ani încă un miliard de euro din fondurile puse la dispoziţie de UE.

Pe de altă parte, din cele 2.605 de aglomerări umane existente în ţara noastră, doar 658 sunt racordate la reţele de canalizare, însă numai 21 sunt conforme cu standardele europene. Autorităţile spun că deşi în fiecare an se construiesc tot mai mulţi kilometri de canalizare, progresele sunt mici, în special în mediul rural.

Astfel, în timp ce în cazul oraşelor gradul de racordare la canalizări şi la staţii de epurare este, în medie, de 70%, în cazul satelor rata este foarte mică, de numai 10%.

Articole similare:

Bani europeni în apa de la Zimnicea

Reţea de canalizare şi staţie de tratare a apelor uzate de 2 milioane de euro la Câmpeni