Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Piaţă agroalimentară modernă, în comuna Iara

05.08.2010


În comuna clujeană Iara a fost inaugurată o piaţă agroalimentară modernă care oferă condiţii corespunzătoare, la standarde europene, pentru vânzarea produselor autohtone şi ecologice, a anunţat managerul Reţelei Electronice a Comunităţii Locale (RECL), Ioan Macavei. Potrivit acestuia, investiţia de la Iara va stimula afacerile locale în domeniul agriculturii şi va permite un comerţ civilizat pe raza localităţii clujene, care să respecte normele igienico-sanitare.

La inaugurarea pieţei din comuna Iara au fost prezenţi primarul localităţii, Ioan Dorin Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, consilieri locali şi judeţeni. Investiţia, susţinută cu fonduri din bugetul Consiliului Judeţean Cluj şi al Consiliului Local Iara, este foarte importantă atât pentru locuitori, cât şi pentru agricultorii din zonă. Piaţa asigură 40 de standuri pentru producătorii de produse lactate şi aproximativ 150 de standuri pentru producătorii de legume şi fructe, dispune de sistem de ventilaţie, aer condiţionat, încălzire pe timp de iarnă şi un grup sanitar modern.

Până acum, în Iara nu exista un spaţiu adecvat pentru vânzarea produselor, localnicii fiind nevoiţi să-şi expună marfa pe tarabe, în aer liber, în condiţii total necorespunzătoare şi cu nerespectarea normelor igienico-sanitare.

„Prin edificarea acestei noi pieţe agroalimentare cu respectarea deplină a standardelor şi cerinţelor actuale din domeniu, facem un pas înainte în vederea promovării dezvoltării economice locale şi a creşterii calităţii vieţii în mediul rural. Ne dorim ca în scurt timp modelul acestei noi şi moderne pieţe să fie transpus la nivelul cât mai multor comune, permiţând astfel producătorilor locali să îşi desfacă produsele în condiţii optime, cu economie de timp şi bani şi, nu în ultimul rând, la preţuri reduse, de producător”, a afirmat Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

Piaţa agroalimentară îi deserveşte atât pe locuitorii din comuna Iara, cât şi pe cei din comunele învecinate – Băişoara, Moldoveneşti, Mihai Viteazul, Ciurila, Valea Ierii, Petreştii de Jos. De asemenea, la Iara pot veni să-şi facă aprovizionarea cetăţeni din municipiul Cluj-Napoca, întrucât în fiecare zi de marţi se desfăşoară piaţa agroalimentară săptămânală. Târgurile tradiţionale de animale şi de produse agricole vor avea loc, conform calendarului stabilit, în zilele de 13 februarie, 28 aprilie, 13 iulie, 28 septembrie şi 6 decembrie.

Potenţial de dezvoltare

Localitatea Iara, cu 4.704 locuitori (dintre care 2.325 – populaţie activă) şi 2.157 gospodării se află doar la 25 km de viitoarea autostradă Braşov - Borş (Autostrada Transilvania). Comuna are un potenţial agricol important, care în prezent nu este pus suficient în valoare. Cu sprijinul investitorilor, el ar putea deveni o sursă importantă de venit pentru comunitate, susţin reprezentanţii Primăriei. Comuna Iara dispune, de asemenea, de rezerve importante de calcar, de zăcăminte metalifere preţioase şi de rezerve de minereu de fier.

Mediul de afaceri din Iara este reprezentat de 51 de societăţi comerciale, persoane fizice autorizate şi asociaţii familiale care activează în domeniile producţiei (industria extractivă, panificaţie, creşterea animalelor şi industria textilă), serviciilor (transport, construcţii) şi agriculturii.

Comuna Iara este membră a comunităţii „Economia bazată pe Cunoaştere” (EBC), localnicii dispunând de acces la internetul de bandă largă la Punctul de Acces Public la Informaţie (PAPI). Aici se organizează cursuri de alfabetizare digitală pentru copii şi adulţi, precum şi cursuri de contabilitate primară, la cererea agenţilor economici din zonă.

Pe aceeaşi temă:

O nouă piaţă agroalimentară pentru fermierii din Timiş

Voturi: 2
Cuvinte cheie: Iarajudeţul Clujpiaţă agroalimentarăinauguraremediul de afaceri localagricultoripotenţial economicEBCPAPI
Adaugă comentariul tău

ecologice

Dată: 30.11.2010 Autor: monicom
Sa incurajam pietele ecologice pentru o viata sanatoasa


Piata

Dată: 30.11.2010 Autor: mayer_ooo
Foarte frumos...chiar ducem lipsa de piete agroalimentare in adevaratul sens al cuvantului.


alternativa

Dată: 29.11.2010 Autor: monicom
Si sunt atatea piete cu conditii sanitare indoielnice care asteapta sa fie modernizate. Problema este ca modernizarea aceasta creste si taxa pentru producator, prin urmare el cauta un alt loc "neoficial" unde sa-si vanda marfa fara sa fie taxat.


apreciere

Dată: 05.10.2010 Autor: marin.pascu
Un gand de apreciere pentru faptul ca in aceasta comuna, comertul va avea loc in conditii civilizate


produse

Dată: 05.10.2010 Autor: georgiana.boldeanu
in Cluj nu se produce chiar orice. iar de la piata vrem sa cumparam de toate. cum am putea face sa ducem produsele specifice dintr-o zona, in alta zona, unde se fac alte produse. si tot asa. si mai ales sa nu mai cumparam din piata mere si rosii din turcia. macar ca la noi se fac din astea sa ne-ajunga


marile orase sunt codase

Dată: 04.10.2010 Autor: andrei.maruc
in marile orase pietele au cam disparut iar lumea se duce la supermarket! pacat.,.. produsele de la tara sunt foarte bune si, din pacate nu se gasesc in supermarketuri...


Piaţa de peşte?

Dată: 01.10.2010 Autor: dumitru.voinescu
Am o dilema. De ce la noi nu exista piete de peşte. Măcar la Bucureşti, Tulcea, Constanţa sau Galaţi ar trebui să existe astfel de pieţe


un nou pas

Dată: 29.09.2010 Autor: georgeta.vamos
un pas inainte pentru sectorul agricol. asa vor fi incurajati producatorii autohtoni, iar cu putina promovare...o piata online de exemplu...ar avea mare succes


Pieţele de gross

Dată: 28.09.2010 Autor: viorel.pantea
De acord cu cele postate de dl Marinescu. Ar putea fi derulat un proiect în cadrul căruia comunităţile EBC să fie şcolite în domeniul înfiinţării unor astfel de pieţe agroalimentare care să funcţioneze şi ca pieţe de gross pentru aprovizionarea magazinelor din localităţile mai mari din zonă cu produse agro alimentare ale producătorilor din localitate. Ar trebui investiţii în spaţii de depozitare, cu instalaţii climatizare, dar în cazurile unora din localităţi s-ar putea crea fluxuri economice care să aducă profit


comunităţile au nevoie de pieţe de gros

Dată: 28.09.2010 Autor: florea.marinescu
Majoritatea comunităţilor rurale de la noi au nevoie de pieţe de gros, prin care agricultorii să-şi poată vinde produsele marilor retaileri. În acest fel, produsele româneşti ar ajunge pe piaţă în dauna importurilor, iar fermierii şi agricultorii ar putea să-şi valorifice mai bine produsele. Ei s-ar putea organiza şi ar putea negocia cu retailerii pentru obţinerea unor preţuri avantajoase la produsele lor


diferenta de preturi

Dată: 27.09.2010 Autor: magda.mihai
Eu as fi foarte curioasa la cat se vinde acolo branza care se vinde in marile orase, la targurile bio? eu am crezut ca targurile astea sunt ocazii pentru tarani sa vina si sa-si vanda marfa fara adaosuri si alte alea. M-am trezit cu niste preturi mai mari ca la mall!! Nu inteleg de ce.


modernizare

Dată: 24.08.2010 Autor: costin.zdrangea
la Iara pot veni si orasenii sa faca piata, daca sunt conditii precum cele descrise in articol, si eu m-as duce daca acolo as gasi produse mai ieftine si mai bune comercializate in conditii civilizate!


agricultori

Dată: 23.08.2010 Autor: anca.ionescu
Nu cred ca toti localnicii din Iara care este o comuna marisoara, sunt agricultori, unii au servicii la Cluj-Napoca si trebuie sa faca si ei piata undeva, nu?


Iara

Dată: 23.08.2010 Autor: ionel.lita
Eu nu inteleg: localnicii produc si tot ei isi vand produsele unul altuia?


Dideşti6

Dideşti este o localitate în judeţul Teleorman, Muntenia, România. Suprafaţa comunei este de 2330 ha. Comuna Dideşti este locul de naştere al lui Gala Galaction, scriitor, teolog, profesor de teologie român, traducător al Bibliei în limba română. Fiind zonă de câmpie cea mai importantă sursă de venituri a locuitorilor sunt cerealele rezultate din întreţinerea şi exploatarea culturilor agricole: grâu, porumb, orz şi secară.citeşte tot textul

poza