Reabilitarea „Drumului împăratului” va aduce locuri de muncă pentru localnicii din Pilu şi Nădlac
02.03.2010
| Două comune, situate de o parte şi alta a graniţei româno-ungare, Nădlac şi Csanadpalota, vor avea un viitor comun, aşa cum au avut până acum şi o istorie comună. Ele sunt legate printr-un drum construit pe vremea împăratului austriac Iosif al II-lea, în prezent extrem de deteriorat. Acum, acest drum va fi reabilitat pentru a permite oamenilor din localităţile de graniţă româneşti şi ungureşti să se viziteze şi să muncească împreună, aşa cum s-a întâmplat şi în cursul secolelor trecute. |
„Drumul împăratului” ar urma să lege, din nou, oraşul Nădlac din judeţul Arad şi localitatea Csanadpalota, din Ungaria. Redeschiderea drumului, care este aproape impracticabil, va constitui şi o oportunitate pentru locuitorii comunităţilor din zona frontierei, precum Pilu, care îşi vor putea găsi mai uşor de lucru sau îşi vor putea vinde produsele pensiunilor şi restaurantelor din localităţile ungureşti mai îndepărtate (în prezent, ei au la dispoziţie doar punctul de trecere a frontierei de la Vărşand). Localnicii din Pilu sunt cunoscuţi în ţara vecină mai ales prin produsele lor agroalimentare de calitate.
Primarii celor două localităţi implicate direct în proiectul „Drumului împăratului” cred că reabilitarea celor 8,7 kilometri ar face posibilă diminuarea diferenţelor economice, educaţionale, culturale, sociale între regiuni cu dezvoltare inegală. „Construirea drumului de legătură oferă numeroase posibilităţi pentru ambele ţări, printre care ar fi scăderea timpului de călătorie între localităţile legate prin drum, diminuarea izolării localităţilor din această zonă, consolidarea relaţiilor regionale sau realizarea unei zone industriale puternice, care ar conduce la scăderea şomajului în zonele afectate din ambele ţări”, a declarat Vasile Ciceac, primarul oraşului Nădlac.
Zonă industrială cu sprijinul UE
O eventuală zonă industrială sitzuată în zona de frontieră ar putea fi realizată cu ajutorul fondurilor europene, aşa cum s-a întâmplat deja în Cluj-Napoca. Ea ar putea fi interesantă pentru investitori, pentru că ei vor avea acces direct pe două pieţe, cea românească şi cea maghiară. De asemenea, un alt avantaj pentru companiile interesate este reprezentat de forţa de muncă ieftină din cele două ţări.
O istorie comună
Nădlacul şi Csanadpalota au o istorie comună îndelungată. Ele au fost dăruite de către regele Ungariei, românul Matei Corvin, în a doua jumătate a secolului XVI-lea, familiei nobiliare Iaksici. Pe domeniul localităţii Nădlac a existat, în acea perioadă a Evului Mediu, o cetate care a fost devastată şi distrusă de răsculaţii lui Gheorghe Doja, în timpul răscoalei din 1514. Ulterior, a avut loc refacerea şi întărirea cu pălănci a cetăţii. Însă, în anul înfrângerii Ungariei, 1526, turcii, au cucerit localităţile şi cetatea. Ele au fost distruse, iar pe locul lor a rămas pârloagă. Zona a cunoscut o nouă eră de prosperitate după ce paşalâcul Ungariei a devenit provincie austriacă. Într-un document austriac, autorităţile menţionau că în judeţ au existat numai şapte localităţi, iar austriecii au început să recolonizeze zona. În anul 1750, Nădlacul a fost ridicat la rangul de oraş, iar domeniul Palotta este dat în administrarea Nădlacului. În anul 1785, la un an de la răscoala lui Horea, împăratul Iosif al II-lea a dat ordin să fie elaborat proiectul reţelei de drumuri principale din zonă. Probabil, în această perioadă a fost pietruit şi drumul care leagă Nădlacul de Csanadpalota şi care ar urma să fie reabilizat acum cu ajutorul UE.
Pe aceeaşi temă:
Drumul Regilor are nevoie de 350 de milioane de euro
Se caută parteneri pentru traseul turistic internaţional “Drumul boilor”
Cuvinte cheie: PiluNădlacjudeţul AradCsanadpalotadrumul împăratuluicolaborare transfrontalierăzonă industrială