Resursele genetice pentru agricultura din Transilvania, salvate
29.10.2009
|
Comisia
pentru Agricultură din Camera Deputaţilor a avizat favorabil un proiect de lege
referitor la reglementarea statutului staţiunilor de cercetare agricolă din Cluj
şi din Turda. Proiectul cu pricina constituie salvarea pentru aceste staţiuni de
cercetare, care deţin resurse genetice extrem de importante pentru agricultura din
Transilvania
şi care sunt rodul câtorva zeci de ani de muncă, timp în care specialiştii transilvăneni
au aclimatizat şi au creat noi soiuri de plante, adaptate perfect condiţiilor locale.
|
În privinţa Staţiunii Palocsay de pe Dealul Feleacului, dintre Cluj-Napoca şi Feleacu,
proiectul legii prevede trecerea a 194 de hectare la comisiile locale de fond funciar,
care să restituie parcelele proprietarilor deposedaţi în timpul regimului comunist.
Staţiunea ar urma să rămână cu 171 de hectare şi va fi preluată de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj.
Parcela de 171 de hectare va permite salvarea pomilor creaţi de cercetătorii clujeni,
care reprezintă soiuri extrem de valoroase şi de productive. O parte din terenurile
care vor rămâne în proprietatea staţiunii clujene au fost donate chiar de către
întemeietorul ei, savantul clujean Miklos Palocsay. Acesta şi-a lăsat grădina drept
moştenire staţiunii ştiinţifice. O altă parte a parcelelor a aparţinut statului
român încă din perioada interbelică. Există şi terenuri care au aparţinut localnicilor,
însă aceştia vor fi despăgubiţi cu bani sau cu alte terenuri.
Soiuri perfect adaptate
De asemenea, în cazul Staţiunii de
Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda , proiectul prevede trecerea a 787 de
hectare către comisia locală de fond funciar, trecerea a 27 de hectare către Consiliul
Local Turda, pentru construirea unui complex balnear, care să valorifice apele sărate
din subsol, ce erau folosite pentru tratarea diferitelor boli încă de pe vremea
romanilor, când oraşul era cunoscut sub numele de Potaissa.
Staţiunea Ştiinţifică ar urma să rămână cu 1.018 hectare şi să fie preluată de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice
„Gheorghe Ionescu-Siseşti“ din Bucureşti.
Staţiunea din Turda a desfăşurat numeroase proiecte de cercetare ştiinţifică, în
domenii precum cultura cerealelor şi în viticultură. Aici au fost create noi soiuri
de porumb şi de grâu, de genul celor cultivate acum în zona Câmpiei Arieşului ori
pe dealurile Transilvaniei dintre Mureş şi Târnave.
În privinţa soiurilor de vin nobil, acestea sunt în special vinuri albe, de genul
celor cultivate în zonele Gherla, de pe Valea Someşului, ori Triteni sau Frata , pe colinele nisipoase care fac trecerea de la podiş
la Câmpia Transilvaniei.
Profesorul universitar Ilarie Ivan, fostul şef al Direcţiei Agricole Cluj, spune
că este extrem de important că ambele staţiuni de cercetare au reuşit să conserve
parcele importante, pe care să fie păstrate nucleele genetice ale soiurilor create
de savanţii clujeni. „Nu este vorba doar de conservarea biodiversităţii, ci şi de
o chestiune economică, pentru că aceste soiuri pot deveni, în viitor, când munca
ştiinţifică va fi mai bine apreciată, o importantă sursă de venit pentru România.
Mai mult, în condiţiile de schimbare climatică accelerată, nimeni nu poate să spună
cu precizie care vor fi soiurile viitorului şi dacă nu cumva va fi vorba chiar de
cele create în staţiunile ştiinţifice din Cluj“, a spus Ilarie Ivan.
Resurse on-line:
Bani pentru podgorii în zona Triteni – Frata
Staţiuni de cercetare în domeniul agricol
Fostul bazin legumicol limitrof lacului Razelm se reface
Cuvinte cheie: FrataagriculturăviticulturăsoiuricercetareTransilvania