Principalele resurse turistice de pe raza comunei sunt : Monumentul eroului Emil Rebreanu ,Troiţa, Muzeul etnografic, Conacul Ghica , Moara , Monumentul Eroilor, Mânăstirea Prodromita.
Obiective turistice:
|
Mânăstirea Prodromita |
 Mânăstirea ortodoxă de stil vechi Prodromita are hramul pe 25 iulie cu pomenirea Icoanei Prodromita şi are întemeietor pe părintele stareţ Efrem Ciocoiu. |
Monumentul Eroilor |
Monumentul eroilor, amplasat în centrul comunei reprezintă o mărturie a recunoştinţei eterne, un omagiu adus memoriei celor 132 eroi locali, din cele două războaie mondiale, eroi care în marile confruntări cu duşmanul şi-au dat supremul tribut pentru independenţa ţării, pentru unitatea naţională şi menţinerea patriei în hotarele ei fireşti. Iniţiativă acestui edificiu şi contribuţia materială, aparţine veteranilor de război, a văduvelor de război, sub îndrumarea preşedintelui de atunci a subfilialei locale A.N.V.R., Domos Dumitru, la care s-au adăugat modeste sponsorizări. |
Moara |
Este situată la intrarea în Ciughes, a fost timpul războiului din 1916 anul 1918. Foloseşte pentru funcţionare apă şi pietre pentru măcinarea cerealelor. Este proprietatea cetăţeanului Ciotlos D. Petrea care a primit-o drept moştenire de părintii săi. Pitorescul locurilor ar permite dezvoltarea agroturismului, dar lipseşte iniţiativa şi poate mai mult decat iniţiativa lipsesc informaţiile şi fondurile necesare demarării unui astfel de proiect. |
Conacul Ghica |
În incintă sa se află dispensarul veterinar. |
Muzeul etnografic |
În incinta spaţiului ce aparţine Şcolii cu clasele I - VIII Palanca, există un muzeu etnografic care a fost creat prin contribuţia elevilor din promoţiile 1970 - 1990, precum şi donaţiile făcute de diferiţi bătrâni şi urmaşi ai acestora din iniţiativa şi sub îndrumarea profesorului de istorie de atunci din şcoală doamna Trifonescu Maria. Aici se află concentrate valori deosebite din creaţia vestimentară a portului naţional local, mobilier vechi, decoraţiuni interioare, obiecte de uz casnic, diverse piese din tehnica războiului de ţesut manual sau din cele folosite vara la stâna, necesare preparării diferitelor produse lactate. O parte din aceste piese de muzeu sunt catalogate ca patrimoniu naţional şi inventariate separat de către specialişti ai Muzeului Naţional. Este singurul muzeu de acest gen din zona noastră, un loc care te transpune pentru câteva momente în fermecata şi frământata lume a străbunilor noştri. |
Troiţa |
 Se află în apropierea Primăriei, pe locul unde odinioară a fost monumentul eroilor locali, distrus de regimul comunist în anul 1948. Dăltuită în lemn această Troiţă se doreşte a fi o “Candelă veşnică”, acolo unde pe nedrept cineva a crezut că poate aşterne uitarea eroilor noştri. |
Monumentul eroului Emil Rebreanu |
 Monumentul a fost ridicat pe locul unde a fost înmormântat acesta la dorinţă sa şi care este situat în imediata apropiere a pasului Ghimes - Palanca. În anul 1920 căpitanul Procopiu Strat, membru al familiei, a identificat mormântul punând o cruce din mesteacăn şi a împrejmuit locul. La data de 07.09.1921 Liviu Rebreanu, face o adresă către Societatea Monumentelor eroilor căzuţi în război, cerând exhumarea fratelui sau - eroul martir Emil Rebreanu. Societatea trimite adresa la garnizoana militară şi Prefectura din Bacău pentru organizarea onorurilor cuvenite. Ceremonia reanhumarii eroului are loc la data de 02.10.1921 fiind urmată de înălţarea monumentului comemorativ, finalizat în anul 1922 prin grija aceleiaşi societăţi. Monumentul eroilor, amplasat în centrul comunei reprezintă o mărturie a recunoştinţei eterne, un omagiu adus memoriei celor 132 eroi locali, din cele două războaie mondiale, eroi care în marile confruntări cu duşmanul şi-au dat supremul tribut pentru independenţa ţării, pentru unitatea naţională şi menţinerea patriei în hotarele ei fireşti. Iniţiativă acestui edificiu şi contribuţia materială, aparţine veteranilor de război, a văduvelor de război, sub îndrumarea preşedintelui de atunci a subfilialei locale A.N.V.R. Domos Dumitru, la care s-au adăugat modeste sponsorizări. |
|