Comunitate: Valea Moldovei
Comuna Valea Moldovei este amplasată la contactul a două mari unităţi morfostructurale: orogenul carpatic pe de o parte şi Platforma Moldovenească pe de altă parte. În cadrul orogenului carpatic intră o mică porţiune din flişul neogen (Obcina Voroneţ) o porţiune ceva mai dezvoltată a Subcarpaţilor Moldovei, formată din conglomerate şi calcare. Altitudinea este cuprinsă între 400 m în lunca râului Moldova şi 970 m Dealul Moara Dracului.
Părţile mai joase ale teritoriului sunt formate din alternanţe de şisturi grezoase, argile, marne şi formaţiuni uşor alterabile, care au favorizat formarea unor soluri profunde prielnice vegetaţiei forestiere şi anumitor culturi agricole. Deşi acest teritoriu este restrâns ca suprafaţă, el cuprinde 4 unităţi geomorfologice bine conturate şi având caractere proprii:
1. Unitatea munţilor flişului Stânişoarei cu înălţime maximă, cu fragmentare şi energie de relief mare, dând o notă de dominanţă şi mai ales având în vedere spaţiul din afara limitelor comunei;
2. Unitatea subcarpatică, cu un relief fragmentat şi extrem de accidentat, mai ales datorită prezenţei conglomeratelor burdigaliene, conturându-se ca o unitate clară chiar dacă se află în partea cea mai nordică. Această unitate pare „sudată” de Carpaţi în timp ce spre exterior se termină printr-un abrupt veritabil (falia extracarpatică) de natură tecto-erozivă;
3. Piemontul extracarpatic;
4. Câmpia piemontană Baia, cea mai coborâtă unitate şi în acelaşi timp cea mai netedă cu aspect cvasiorizontal. Formată din terase şi lunci este intens folosită de om în scopuri agrare şi intens umanizată.
Comuna Valea Moldovei este situată la doar 5 km distanţă de Mănăstirea Slatina, ctitorie a domnitorului Moldovei Alexandru Lăpuşneanu.
Istoric
Urme care dovedesc existenţa unor aşezări umane încă din epoca prefeudală s-au identificat în comuna Valea Moldovei nu departe de Căminul Culturăl, unde s-a constituit situl arheologic ”Necropola Tumulară” datat în secolul III-IV după Hristos.
mai multe detalii...
Resurse locale
Pe teritoriul comunei, cele mai răspândite tipuri de soluri sunt: solurile brune, argilo-iluviale, care ocupă circa 85% din teritoriu şi solurile brune acide reprezentând 7%, iar restul de 8% din teritoriu este ocupat de soluri aluviale, puţin profunde specifice zonei de luncă şi soluri superficiale crude de pe terenurile degradate.
mai multe detalii...
Tradiţii
Meşteşugul prelucrării artistice a lemnului s-a materializat în obiecte de marefrumuseţe ca formă şi ornamentaţie, meşteşugul fiind practicat şi astăzi cuaceeaşi măiestrie.
mai multe detalii...